Pe 20 decembrie 2019 am publicat ceea ce credeam că sunt cele două hărți ale localităților unde nu există deloc medici de familie și unde nu sunt suficienți medici de familie, raportat la populația existentă.
Răspunsurile colegilor medici de familie din țară ne-au arătat că datele pe care le-am folosit atunci, primite de la CNAS – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, erau incomplete. Așadar am trimis din nou solicitări în baza Legii accesului la informații de interes public, de data aceasta la CASAOPSNAJ. Iar colegul nostru, dr. Catalin Petrencic, a adunat localitate cu localitate numărul cetățenilor de pe siteul Institutul Național de Statistică și a comparat cu datele primite de la CNAS.
Ceea ce a rezultat sunt patru hărți care ne arată accesul cetățenilor români la serviciile de asistență medicală primară.
- Harta localităților fără nici un medic de familie
- Harta localităților cu deficit de medici de familie
- Harta localităților cu necesar acoperit de medici de familie
- Harta localităților cu excedent de medici de familie
În cifre:
➜ 328 de localități (comune) nu au nici un medic de familie
➜ 559.611 de locuitori, adică 2,52% din populația României, nu au nici un medic de familie în comuna în care locuiesc
➜ din 1414 de localități (comune și orașe) lipsesc 2187 de medici de familie
➜ doar 1496 de localități din România (47%) au suficienți medici de familie
➜ 271 de localități au mai mulți medici de familie decât este necesar pentru populația existentă. Cel mai mare excedent este în municipiul București, urmat de alte centre universitare
România nu este singura țară europeană care se confruntă cu lipsa medicilor de familie.
Alte țări europene au acționat însă și continuă să acționeze pentru a remedia această situație.
O serie de recomandări ale Comisiei Europene și Organizației Mondiale a Sănătății, precum și rapoarte rezultate în urma asistenței tehnice furnizate de Banca Mondială și OMS sunt disponibile Guvernului României pentru a face intervențiile necesare imediat.
Strategia pentru medicina de familie și planul pentru resurse umane, dezvoltate în anul 2012, respectiv 2016, nu au fost transpuse niciodată în acțiuni concrete pentru remedierea situației.
Mai multe detalii despre cele patru hărți sunt disponibile în materialul FNPMF care poate fi descărcat de aici.