Loading....

Soluții digitale pentru pacienți și cabinetele medicilor de familie, oferite prin parteneriatul dintre FNPMF și FEMYO

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie și Femyo, una dintre companiile românești de top din medtech, vin în sprijinul cabinetelor de medicina familiei pentru a simplifica realizarea programărilor și consultațiilor la distanță, reducând numărul de telefoane neesențiale primite la cabinet și îmbunătățind interacțiunea cu pacienții. O parte din încasările Femyo pentru acest serviciu revin FNPMF pentru a sprijini dezvoltarea și promovarea serviciilor specifice medicinei de familie, precum și recunoașterea importanței specialității.

Femyo oferă fiecarui cabinet un robot telefonic și un site de prezentare pentru a gestiona automat programările, informarea pacienților și consultațiile la distanță oferite în regim decontat sau cu plată, online sau telefonic. Site-ul se integrează cu cele mai populare calendare și cu procesatori de plăți cu cardul, pentru a oferi pacienților o experiență digitală modernă la același nivel cu cele mai dezvoltate clinici private naționale și internaționale.

Serviciul a plecat de la nevoia multor medici de familie de a se elibera de avalanșa de telefoane primite de la pacienți, în special de la inceputul pandemiei de când consultațiile telefonice au fost reglementate. Obligația de a monitoriza evoluția pacienților COVID-19 nu a făcut decât să adauge la presiunea asupra medicului și la creșterea numărului de apeluri telefonice. Din acest motiv obiectivul principal al parteneriatului a devenit eliberarea timpului medicului pentru a se concentra pe actul medical, fără a fi nevoie ca medicul să rezolve și problemele care însoțesc uneori adoptarea noilor tehnologii.

Încă din perioada de teste sistemul a demonstrat că poate reduce cu peste 25% numărul de apeluri, fără să afecteze negativ disponibilitatea față de pacient. Dimpotrivă, mulți pacienți s-au declarat încântați de posibilitatea de a se programa online la medicul de familie și de faptul că robotul telefonic răspunde cu informații utile despre modalitățile de accesare a serviciilor medicului lor de familie la orice oră în orice zi a anului.” a declarat Daniel Stan, directorul general Femyo.

Sistemul a fost realizat de la zero împreună cu medici de familie practicieni în România, astfel încât să răspundă tuturor nevoilor noastre și ale pacienților noștri. Nu este o soluție importată din străinătate și nici una creată mai intâi pentru marile clinici private sau alte specialități și doar adaptată ulterior medicilor de familie, cum există altele deja pe piață.” a mai declarat dr. Raluca Zoițanu, președinte Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie.

În prezent peste 50 de cabinete de medicina familiei din România utilizează sistemul Femyo pe baza abonamentului lunar, iar alte peste 100 de cabinete se află în diferite stadii ale procesului de configurare a site-ului de prezentare sau robotului telefonic personalizat.

Abonamentul lunar pentru sistemul Femyo începe de la 59 de lei și ajunge la 159 de lei pentru varianta cu plăți online pe site sau în aplicația dedicată de telemedicină. La acest cost se adaugă 5.5 euro pentru abonamentul de voce al centralei telefonice. Cabinetul își poate păstra numărul de telefon cu care s-au obișnuit pacienții, apelurile fiind direcționate în centrală din orice rețea.

Puteți solicita mai multe informații pe siteul Femyo.ro >aici<

FNPMF în presă – newsletter Decât o Revistă

Sorana Stănescu, senior editor DoR: De marțea viitoare, încă 3.000 de medici vor intra în tranșeele campaniei de vaccinare. Sunt medici de familie, iar rolul lor va fi esențial, mai ales în rural, pentru că au o relație directă, de lungă durată și bazată pe încredere cu persoane care până acum au fost reticente la vaccinare. „Aștept să începeți la dvs. în cabinet”, au auzit frecvent mai mulți medici cu care am vorbit.
Am scris ieri, în Concentrat, despre implicarea medicilor de familie în campania de vaccinare. Pentru mine, cea mai importantă descoperire a fost că neimplicarea lor (a unora), de care am tot auzit, e fie pentru că ei sunt DEJA implicați, dar noi nu știm, fie dintr-o lehamite față de modul în care sistemul îi tratează.
Ca o fericită coincidență mult-așteptată, ieri după-masă a intrat în vigoare și plata pentru vaccinarea în cabinetele proprii, pe care medicii o așteptau de mult: 40 de lei/doză = persoană (vor folosi J&J), față de 30 de lei/programarea în platformă, față de 27 de lei, un vaccin antigripal. (https://www.facebook.com/FederatiaMF/posts/2861416027438390)

Articolul poate fi citit în newsletterul DoR, aici: https://mailchi.mp/decatorevista/concentrat-munca-noastr-s-ar-cunoate-dac-ne-am-opri?e=e097177826

A fost aprobată plata vaccinărilor împotriva covid-19 în cabinet

Actul normativ inițiat de Ministerul Sănătăţii în urmă cu trei săptămâni a primit și avizul de la Ministerul Finanţelor și a fost aprobat astăzi în ședința de guvern.

Astfel în Guvernul României a fost făcut un penultim pas atât pentru plata cabinetelor de medicina familiei care din 15 ianuarie programează pacienții pentru vaccinarea împotriva covid-19 în centrele de vaccinare, îi informează despre vaccinare și monitorizează reacțiile adverse, cât și pentru plata cabinetelor care vor începe vaccinarea din data de 4 ma

Ultimul pas necesar este încheierea contractelor dintre cabinetele medicale și casele județene de asigurări de sănătate. Acestea din urmă sunt cele care vor face plățile restante pentru programări, respectiv plățile viitoare pentru vaccinarea în cabinet.

Modelul de contract este prevăzut în Anexa 1 a Ordinului nr. 68/101/2021 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/236840), care urmează să fie modificat de Ministerul Sănătății și Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru a fi actualizat cu prevederile OUG aprobată astăzi de Executiv.

FNPMF în presă – Hotnews.ro „De ce refuză mulți medici de familie din România să vaccineze anti-COVID: „Banii sunt umilitori””

Hotnews: O părere destul de răspândită pe care întâlnit-o printre medicii de familie cu care am stat de vorbă este aceea că pacienții sunt reticenți la vaccin din cauza informațiilor negative despre vaccinuri apărute în media. Iar locuitorii de la sat au mai multă încredere în TV, decât în doctori.

Pe de altă parte, numărul mic de medici înscriși în acest program este dat și de reticența lor la măsurile luate de autorități și implementarea acestora, cât și de faptul că multora le este imposibil să vaccineze în propriul cabinet, deoarece nu au condițiile necesare.

Raluca Zoițanu, medic de familie și președinta Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, explică această reticență:

„Mulți medici de familie sunt indeciși asupra semnării contractului de vaccinare pentru că nu este clar ce condiții trebuie să îndeplinească spațiul cabinetului în situația specială de vaccinare împotriva covid-19 – sunt suficiente condițiile pentru vaccinarea anti-gripală? Dozele de vaccin trebuie livrate la cabinet în timp util de Direcțiile de Sănătate Publică sau echipele Armatei, nu cum s-a întâmplat în primele zile ale proiectului-pilot din județul Timiș, fapt ce a dus la întârzierea vaccinării și la un aparent eșec.”

În plus, Raluca Zoițanu spune că tipul de vaccin distribuit în cabinetele medicilor de familie trebuie să fie cel în care și pacienții au încredere, altfel dozele riscă să rămână neutilizate, cum se întâmplă și în unele centre de vaccinare în prezent.


„În final, plata activității de vaccinare trebuie să fie stimulativă”, spune Raluca Zoițanu.

Întregul articol poate fi citit aici: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24756966-nu-vor-medicii-familie-participe-vaccinare.htm

Comunicat de presă – Guvernul României discriminează distribuitorii de alimente și cabinetele de medicina familiei

București, 18 aprilie 2021 – Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România și Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie am adresat o sesizare Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi din Senatul României cu privire la discriminarea distribuitorilor de bunuri de larg consum și a cabinetelor de medicina familiei din România prin excluderea de către Guvernul României de la eligibilitatea accesării programelor de finanțare nerambursabilă din fonduri europene.


Prin acest tip de discriminare se creează distorsiuni economice în piață din punct de vedere concurențial și se produc prejudicii grave de dezvoltare economică, cu nerespectarea art. 45 din Constituția României conform căruia ”Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.”

Joi, 22 aprilie a.c. vom continua dezbaterile din cadrul Comisiei senatoriale, ședință la care sunt invitați și membri ai altor Comisii ale Sanatului României, membri ai Ministerelor economice, continuând demersul asociațiilor noastre inițiat în prima întâlnire din data de 8 aprilie, ocaziei cu care am arătat următoarele fapte concrete:

  • După aderarea României la UE, în majoritatea programelor de finanțare publică nerambursabilă distribuitorii de bunuri și cabinetele medicale individuale au fost excluși de la eligibilitate, ultimul exemplu notoriu fiind OUG nr. 130/2020. Această Ordonanță, deși modificată și aprobată prin Lege 220/2020 în Parlament cu votul unanim, promulgă de Președintele Republicii și publicată în Monitorul Oficial al României încă din 30 octombrie anul trecut, încă nu a fost pusă în aplicare de Guvernul României fără nicio explicație publică.
  • În majoritatea Statelor membre ale UE Guvernele au inițiat și implementat mai multe valuri de scheme de ajutor de stat pentru menținerea pe linia de plutire a antreprenorilor.
  • În majoritatea Statelor membre ale UE Guvernele au acordat aceste forme de sprijin financiar fără a face discriminare între categorii de antreprenori, condiția esențială fiind ca aceștia să facă dovada contabilă că au pierderi financiare consistente ca urmare a efectelor pandemiei Covid – 19 și/sau a măsurilor de restricție impuse de autorități pentru prevenirea pandemiei.
  • Într-un răspuns al Directoratului General Politică Regională și Urbană al Comisiei Europene, adresat ACDBR, cu referire la Cadrul Temporar pentru acordarea ajutoarelor de stat în contextul Pandemiei Covid – 19, se indică următoarele: ”Cadrul Temporar a fost adoptat de către Comisie cu scopul de a oferi un cadru legal astfel încât să determine compatibilitatea măsurilor de ajutor ale statului, create și implementate de Statul Membru pentru a face față posibilelor consecințe negative cauzate de pandemia COVID-19. În principiu, excluzând sectorul financiar, Cadrul Temporar nu exclude niciun sector (economic) de la domeniul de aplicare. Statele membre pot totuși exclude anumite sectoare sau angajamente de la ajutorul acordat în conjunctura pandemiei COVID-19. Totuși, deoarece ajutorul acordat de Stat pune beneficiarii săi într-o poziție favorabilă față de competitorii acestora (spre exemplu, oferirea de lichidități financiare), statele membre trebuie să se asigure că, în baza puterii lor discreționare, selecția beneficiarilor ajutoarelor să fie bazată pe criterii predefinite și obiectiv stabilite pentru a limita denaturarea competiției din piață.

Nerespectarea principiilor europene privind acordarea ajutoarelor de stat plasează România pe poziția de unicul stat membru care, folosind o argumentare juridico-economică discriminatorie, aleatorie, poziționează operatori economici în concurență neloială atât în piața locală, cât și în cea unională.


Din aceste motive ne dorim ca dezbaterea din Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi din Senatul României să reprezinte forul de consultare publică pentru înlăturarea din legislație și din cutuma de guvernare a instrumentelor de discriminare a tuturor antreprenorilor români, plecând de la ilustrarea practicilor negative din domeniile sănătății umane și securității alimentare.

Guvernul nu a pus în aplicare de mai bine de 6 luni Legea 220/2020 de aprobare a OUG 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene.

Chiar dacă demersul nostru de a discuta aspecte cu impact major în economia națională reprezintă o premieră pentru Comisia parlamentară, ne manifestăm încrederea că se vor alătura și alte asociații patronale și alți membri ai Parlamentului pentru a identifica soluții legislative care vizează accesul liber la dezvoltare economică pentru toți operatorii economici români, precum și accesul liber la fonduri nerambursabile pentru cabinetele de medicina familiei și distribuitorii/comercianții de alimente

Ovidiu GHEORGHE
Președinte Asociația ACDBR
www.acdbr.ro

Dr. Raluca ZOIȚANU
Președinte Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie
www.fnpmf.ro

Plata vaccinării împotriva covid-19 în cabinetele de medicina familiei

Solicităm public domnului prim-ministru și ministru interimar al Sănătății Florin Cîțu motivarea modificărilor aduse în ședința de Guvern din data de 15 aprilie proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea OUG 3/2021.

În proiectul transmis în data de 6 aprilie de Ministerul Sănătății și înregistrat la Secretariatul General al Guvernului a fost prevăzută suma de 40 lei/inoculare pentru vaccinurile împotriva covid-19 administrate în cabinetele de medicina familiei.Documentul:

http://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2021/04/vm2kb8wyr7d5nqfc4_9s.pdf?fbclid=IwAR2UmjPObjpezTDw4UJ5WKNoPwe6820gifGVWmsvzgdmXUV_h6yY7sw1-HA

În textul OUG 29/2021 aprobată în ședința de Guvern din 15 aprilie această prevedere nu se mai regăsește.

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/241091

Articolul continuă pe pagina Facebook a FNPMF:

https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=2853626051550721&id=2129677887278878

Întâlnire de lucru cu parlamentarii USR PLUS din comisiile de sănătate

Am participat astăzi împreună cu colegii din celelalte organizații naționale ale medicilor de familie la o primă întâlnire de lucru în mediul online cu parlamentarii USR PLUS din comisiile de sănătate din Camera Deputaților și Senatul României, la invitația doamnei deputat Diana Stoica, secretar al comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.

Nu am știut la ce să ne așteptăm când am primit invitația doamnei deputat, pe data de 1 aprilie, fiind o premieră ca toți deputații și senatorii dintr-un partid politic, membri în comisiile de sănătate, să dorească să asculte ce probleme avem, fără să cerem noi organizarea unei dezbateri publice sau modificarea unui proiect legislativ, sau fără să fim chemați de o comisie sau de parlamentari pentru a discuta pe marginea unei probleme punctuale sau unei inițiative legislative.

Am avut un dialog constructiv timp de aproximativ două ore, pe care îl vom continua și în întâlnirile de lucru care vor urma în acest an, și pe care sperăm să le avem și cu deputații și senatorii altor partide, în măsura în care vom fi invitați.

Am apreciat, de asemenea, prezența doamnei secretar de stat dr. Ioana Mihăilă din Ministerul Sănătății, cu care am discutat despre proiectele Ministerului Sănătății în ceea ce privește dezvoltarea și consolidarea asistenței medicale primare, dar și buna cooperare între Ministerul Sănătății și Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, inclusiv în domeniul elaborării Contractului-cadru pentru furnizarea serviciilor medicale.

6 luni de monitorizare la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19. Experiența medicilor de familie români

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a solicitat medicilor de familie să descrie în câteva fraze cât de solicitantă consideră că este activitatea de monitorizare la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19, atât din punct de vedere clinic cât și al impactului psihologic asupra medicului.

De asemenea medicii au fost rugați să precizeze dacă au semnat sau nu cu casele de asigurări de sănătate contractul de furnizare a serviciilor de monitorizare a stării de sănătate a persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (3^1) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, aprobat prin ordinul nr. 1822/1105/2020 din 27 octombrie 2020. Prin acest contract cabinetele de medicină de familie ar deconta suma totală, brută, de 105 lei pentru fiecare pacient izolat la domiciliu, monitorizat zilnic conform fișei de monitorizare aprobată prin ordinul nr. 1513/2020 din 3 septembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare.

Redăm o parte din răspunsurile primite de la medicii de familie:

Activitatea de monitorizare a pacientilor Covid este una dintre cele mai solicitante activitati desfasurate la cabinet mai ales dpv psihic. Trebuie sa vorbesti cu toti pacientii zilnic sau de mai multe ori pe zi, ei sunt stresati, nu stiu daca sunt intotdeauna sinceri in descrierea simptomelor, asta ca sa nu ajunga la spital. Eu fac monitorizarile pacientilor chiar daca nu am incheiat contractul de monitorizare cu CASMB si simt ca nu mai am viata personala absolut deloc, vorbesc cu pacientii dimineata, seara, in weekend, nu cred ca asta este o viata normala pentru un medic. 

(Dr. C. M. V., medic de familie, București)

Este poate cea mai stresanta si mai solicitanta forma de a practica profesia de medic. Si cea care ne expune cel mai mult malpraxisului. Tratam pe baza unor aprecieri subiective ale pacientilor o boala care poate fi cumplita. Cine a fost acolo stie ce vorbesc. Nu stiu cum s-ar putea rezolva aceasta situatie. 

(Dr. F. L., medic de familie, jud. Arad)

Activitatea de monitorizare a pacientilor covid este foarte solicitantă atât din punct de vedere al timpului consumat (în cea mai mare parte în afara programului) cât și (mai ales) din punct de vedere al consumului psihic. În primul rând este o discuție telefonică cu un pacient care își poate minimaliza suferința sau o poate exagera. Ambele situații pot duce la decizii greșite. În al doilea rând noi prescriem un tratament simptomatic dar ne asumăm riscul unei posibile agravări în lipsa unui tratament mai complex. De asemenea este dificil de gestionat anxietatea pacientului. Uneori am câte 5-6 apeluri si tot atâtea mesaje într-o zi de la un singur pacient. Si sunt în medie 10 pacienti de monitorizat pe zi. Nu vreau să reiasă că îmi plâng de milă, mă gândesc la colegii din spitalele covid si îmi este rusine de ceea ce am scris. Dar am vrut doar să răspund la solicitarea Federației.

(Dr. A. M., medic de familie, București)

Activitatea de monitorizare a pacientilor Covid este, pentru mine, una dintre cele mai solicitante activitati. Este consumatoare de timp. In unele zile vorbesc cu o parte dintre pacienti de 4-5 ori.
Dar mai dificil este cu nesiguranta:
– pacientul si-a masurat corect temperatura, tensiunea arteriala, saturatia in oxigen?
– imi descrie cu sinceritate simptomele? (unii minimalizeaza simptomele, de teama sa nu-i trimit la spital!)
– respecta indicațiile mele sau ia tot felul de medicamente, cum a auzit el din diverse surse ?
– am apreciat corect forma de boala?
– e buna decizia mea de a recomanda tratamentul la domiciliu?
– pot eu sa apreciez severitatea bolii fara analize, radiografie?
Nu am dormit multe nopti din cauza nesigurantei legate de pacientii covid!

(Dr. A. G., medic de familie, jud. Argeș)

Monitorizarea pacienților pozitivi este cronofaga și energofaga, fără a mai discuta despre acuratețea informațiilor oferite de pacienții speriați de varianta mersului la spital, unde „ii omoară cu zile”. Ma simt oarecum norocoasa, sa am un rezident in an terminal lângă mine, un medic tanar, dar foarte bun profesional, care preia o mare parte a activității. Săptămâna trecută a ținut el legătura cu pacienții cu simptome ușoare, dar pot sa va spun ca asta a însemnat sa stea cu ei pe telefon aproximativ 3-4 ore pe zi. Am in prezent aproape 40 pacienti pozitivi. Ma întreb, dacă nu ar fi fost el, cum ar fi trebuit sa procedez? Probabil, după orele de cabinet, unde telefoanele suna mai rău ca la dispeceratul 112, as fi rămas acele ore în plus la cabinet. Nu consider ca e normal sa avem o asemenea uzura și responsabilitate fără o recunoaștere pe măsură a sacrificiile pe care le facem în aceasta specialitate.

(Dr. L. C., medic de familie, jud. Timiș)

Eu prefer sa-mi monitorizez pacientii SARS-CoV-2 pozitivi si nu numai. Mi se pare normal si e datoria mea ca medicul lor de familie sa ma interesez de starea lor de sanatate, sa-i incurajez si sa fac tot posibilul pentru ei sa nu ajunga in spitale, sa aglomereze spitalele degeaba si sa se mai intoarca si cu altele de acolo. Stiu, e cam stresant, dar noroc ca am avut cazuri usoare si medii pana acum si am reusit sa-i scot la liman. Multumesc si lui Dumnezeu! Intre timp am semnat totusi contractul de monitorizare caci nu mi se parea firesc la cat timp pierd sa fie chiar asa pe gratis. Si asa nu am primit nici un stimulent pana acum, nici pentru asistenta, si trebuie sa cumparam in permanenta dezinfectanti, masti, teste, etc. Sigur ar trebui crescuta remunerarea, dar la ce situatie economica e… Noi si pacientii nostri sa fim sanatosi!

(Dr. A. N. D., medic de familie, București)

Nici eu nu am semnat contractul de monitorizare ,dar monotorizez. Astazi am 6 pacienti sub monitorizare. Sunt de acord cu problemele semnalate de colegii nostri, dar nu cred ca ne aude cineva!

(Dr. N. N., medic de familie, jud. Ialomița)

Monitorizarea pacienților SARS Cov2 pozitivi este foarte stresanta, in primul rând de teama de malpraxis. Nici unul din pacienții pe care i-am monitorizat pâna în prezent nu a beneficiat de investigații paraclinice și consultul unui medic care să-l încadreze în forma ușoară. Practic, asistenta medicală de pe ambulanță care a recoltat proba pentru test RT-PCR sau a efectuat testul rapid, recomandă îngrijirea de către medicul de familie (eventual recomandă pacientului să ceară de la medicul de familie Azitrox sau, mai la modă, Eficef, Dexametazona, Clexane, etc). Este inacceptabil, având în vedere evoluția cameleonică și imprevizibilă a acestei boli.
Ca atare, nu-mi rămâne decât să mă bazez pe o anamneza minuțioasă și insistentă și pe faptul că îmi cunosc pacienții de peste 20 de ani. Dar am avut nopți nedormite de grija unor pacienti la risc, care refuzau cu obstinație internarea sau pentru care nu s-a găsit loc.
Conversațiile telefonice cu pacienții, deși cronofage, nu ma deranjează atât de mult, cât semnarea electronica a fișei de monitorizare si a scrisorii medicale pe care le trimit la DSP, uneori cu întârziere, din lipsa de timp.
Ma felicit ca nu am semnat contractul de monitorizare cu CJAS, pentru că ar fi însemnat birocrație suplimentară.
În concluzie, faptul că nu se respectă protocoalele, pacienții nu beneficiază de o evaluare inițială clinică și paraclinică, reprezintă un motiv major de stres in activitatea de monitorizare a pacientilor pozitivi.

(Dr. C. L., medic de familie, jud. Bacău)

Am monitorizat peste o sută de pacienți împreună cu asistenta. Îi luăm în evidență și ca pacienți suspecți, până se confirmă sau infirmă infecția în urma testării RT-PCR sau, mai nou, cu test rapid antigen. La primul telefon după confirmare vorbesc eu cu pacienții. Verific simptomele, dacă există și alte boli despre care poate nu știu, în special la pacienții care au tot mers de câțiva ani doar în clincile private cu abonamentele de la locul de muncă. Le recomand tratament conform simptomelor. Le explic riscurile, le ofer toate informațiile necesare, le răspund la întrebări și îi liniștesc dacă sunt speriați. Apoi stabilim cum să continuăm monitorizarea. Dacă sunt de acord să îi sunăm, continuă să îi sune asistenta și preiau eu doar când apar modificări sau dacă pacienții solicită să îi consult eu iar. Este foarte greu pentru amândouă. Monitorizarea pacienților covid a venit fără nici o pregătire peste activitatea noastră care deja era foarte solicitantă. Stăm frecvent peste program și avem mereu sentimentul că am uitat să facem ceva, să sunăm pe cineva, să răspundem unui pacient care ne-a trimis un mesaj. Nu am semnat contractul de monitorizare, considerându-l o jignire la adresa noastră ca profesioniști prin condițiile impuse fără negociere și suma derizorie raportată la volumul de muncă și de responsabilitate.

(Dr. R. Z., medic de familie, București)

Monitorizarea pacienților cu Covid insemna timp, nervi, stress, fara ca unii dintre noi sa primim nimic. Am tot așteptat și noi un contract de bun simt cu o plata corespunzătoare, însă ei (n.n. guvernanții) au tăcut, noi am încercat sa facem ceva și tot ei au câștigat, ca întotdeauna, prin neplată! Am coleg care la orice necaz zice Jos Iliescu. Cu asta am ramas noi, medicii de familie.

(Dr. C. D., medic de familie, jud. Teleorman)

Azi, sâmbată, am fost la o pacienta în vârstă de 78 ani, cu stare generală influențată (10 km dus, 10 km întors, cu mașina personală, fără să îmi plătească nimic). Am solicitat testare Covid prin programul Capesaro (la nivelul jud. Iași – nu știu dacă funcționează și în alte județe). Nu am făcut contract pentru monitorizare. Trebuia să merg de ieri la pacientă, după terminarea programului la ora 15:00, dar am mers la 15 km să constat un deces la o persoană în vârstă, care făcuse accident vascular cerebral. Și la alți 10 km distanță de Iași la un nou-născut (aceștia mi-au plătit deplasarea în afara programului de lucru). La fel, nu mă plâng, dar vreau să vă relatez activitatea unui medic de familie, care are cabinetul în zona metropolitană a Iașiului, si care este și șofer, și medic, și… etc.

(Dr. L. C., medic de familie, jud. Iași)

Pana la aceasta ora, azi – sambata, am preluat 3 apeluri de la pacienti cu suspiciune Covid cărora le-am recomandat tratament, am sunat 112 pentru test RT-PCR. Si este abia ora 13.00. Nu am semnat contract monitorizare covid.

(Dr. S. Z., medic de familie, jud. Prahova)

Și eu monitorizez pacienții fără contract de monitorizare și mă lovesc de aceleași probleme și situații semnalate de colegi. Mi se pare mai epuizant și consumator de timp să stabilesc la telefon starea pacientului și conduita de urmat decât o consultație „pe viu”.

(Dr. D.A., medic de familie, jud. Prahova)

Activitatea de monitorizare a pacientilor covid este solicitanta si pentru mine din mai multe motive:
fiecare pacient covid in izolare la domiciliu locuieste cu inca 1-4 membri de familie, care adeseori dezvolta simptome sugestive dar refuza sa solicite confirmarea prin testare RT-PCR pentru ca benefiaza de aceeasi monitorizare atenta si optimizare a schemei de tratament din partea mea ca medic de familie,
– practic noi, medicii de familie, monitorizam tot ceea ce inseamna izolat la domiciliu, cazul confirmat covid si carantinatii. Parerea mea este ca nr real de pacienti covid la domiciliu, cel putin in Bucuresti, este dublu (multi dintre pacientii mei au teste rapide, se testeaza la domiciliu la un moment dat pe perioada carantinarii de 14 zile);
– sunt dificil de monitorizat cei care locuiesc singuri, pentru ca dezvolta anxietate, frustrare si pe mine m-au bombardat cu mesaje pe whatsapp, mai ales in perioada sarbatorilor de iarna;
– sunt dificil de monitorizat si cei care locuiesc in casa/vila 2-3 generatii pentru ca, repet, uneori jumatate din casa sunt confirmati covid pozitiv, restul nu au nici un avantaj daca solicita confirmarea prin 112/DSP si toti imi spun acelasi lucru: ca nu vor sa mearga la spital, prefera doar monitorizarea efectuata de mine, medicul lor de familie, care cunosc istoricul lor medical si comorbiditatile preexistente;
– nu am semnat si nici nu voi semna probabil contractul de monitorizare cu CASMB pentru ca conditiile din contract sunt dpmdv neavantajoase. Inregistrez in SIUI pacientii monitorizati si mi-am creat un tabel separat in excel in care introduc toate informatiile obtinute in cadrul monitorizarii pentru cresterea profesionalismului meu si sustinerea mai buna a pacientilor mei. Completez si fisele de monitorizare conform legislatiei in vigoare cu ajutorul softului de cabinet
– am trecut peste 100 pacienti covid dintre care 6 au necesitat internare in spital, nici unul nu a ajuns la ATI, nici unul nu a fost intubat pana acum.
Ma regasesc in mesajele colegilor mei: monitorizarea pacientilor covid inseamna disparitia liniei de separare dintre timpul profesional si timpul personal, pacientii trimit mesaj sau suna la orice ora dimineata, pranz, seara, zi lucratoare, sarbatoare legala sau weekend. Recunosc ca nu ma lasa sufletul sa nu le raspund, dar asta nu inseamna ca trebuie noi, medicii de familie, sa acceptam aceasta atitudine a celor de la CASMB sau DSPB de a ne pasa permanent din responsabilitatile fata de pacienti/oameni.

(Dr. C. M., medic de familie, București)

Back To Top