Împreună cu Centrul Național de Studii în Medicina Familiei am realizat încă un material informativ care poate fi și tipărit în format PDF de la adresa https://cnsmf.ro/download/poster-recomandari-pandemie-cnsmf-fnpmf.pdf
sau distribuit online de la adresa https://cnsmf.ro/pandemica/
Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a solicitat medicilor de familie să descrie în câteva fraze cât de solicitantă consideră că este activitatea de monitorizare la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19, atât din punct de vedere clinic cât și al impactului psihologic asupra medicului.
De asemenea medicii au fost rugați să precizeze dacă au semnat sau nu cu casele de asigurări de sănătate contractul de furnizare a serviciilor de monitorizare a stării de sănătate a persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (3^1) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, aprobat prin ordinul nr. 1822/1105/2020 din 27 octombrie 2020. Prin acest contract cabinetele de medicină de familie ar deconta suma totală, brută, de 105 lei pentru fiecare pacient izolat la domiciliu, monitorizat zilnic conform fișei de monitorizare aprobată prin ordinul nr. 1513/2020 din 3 septembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare.
Redăm o parte din răspunsurile primite de la medicii de familie:
Activitatea de monitorizare a pacientilor Covid este una dintre cele mai solicitante activitati desfasurate la cabinet mai ales dpv psihic. Trebuie sa vorbesti cu toti pacientii zilnic sau de mai multe ori pe zi, ei sunt stresati, nu stiu daca sunt intotdeauna sinceri in descrierea simptomelor, asta ca sa nu ajunga la spital. Eu fac monitorizarile pacientilor chiar daca nu am incheiat contractul de monitorizare cu CASMB si simt ca nu mai am viata personala absolut deloc, vorbesc cu pacientii dimineata, seara, in weekend, nu cred ca asta este o viata normala pentru un medic.
(Dr. C. M. V., medic de familie, București)
Este poate cea mai stresanta si mai solicitanta forma de a practica profesia de medic. Si cea care ne expune cel mai mult malpraxisului. Tratam pe baza unor aprecieri subiective ale pacientilor o boala care poate fi cumplita. Cine a fost acolo stie ce vorbesc. Nu stiu cum s-ar putea rezolva aceasta situatie.
(Dr. F. L., medic de familie, jud. Arad)
Activitatea de monitorizare a pacientilor covid este foarte solicitantă atât din punct de vedere al timpului consumat (în cea mai mare parte în afara programului) cât și (mai ales) din punct de vedere al consumului psihic. În primul rând este o discuție telefonică cu un pacient care își poate minimaliza suferința sau o poate exagera. Ambele situații pot duce la decizii greșite. În al doilea rând noi prescriem un tratament simptomatic dar ne asumăm riscul unei posibile agravări în lipsa unui tratament mai complex. De asemenea este dificil de gestionat anxietatea pacientului. Uneori am câte 5-6 apeluri si tot atâtea mesaje într-o zi de la un singur pacient. Si sunt în medie 10 pacienti de monitorizat pe zi. Nu vreau să reiasă că îmi plâng de milă, mă gândesc la colegii din spitalele covid si îmi este rusine de ceea ce am scris. Dar am vrut doar să răspund la solicitarea Federației.
(Dr. A. M., medic de familie, București)
Activitatea de monitorizare a pacientilor Covid este, pentru mine, una dintre cele mai solicitante activitati. Este consumatoare de timp. In unele zile vorbesc cu o parte dintre pacienti de 4-5 ori.
(Dr. A. G., medic de familie, jud. Argeș)
Dar mai dificil este cu nesiguranta:
– pacientul si-a masurat corect temperatura, tensiunea arteriala, saturatia in oxigen?
– imi descrie cu sinceritate simptomele? (unii minimalizeaza simptomele, de teama sa nu-i trimit la spital!)
– respecta indicațiile mele sau ia tot felul de medicamente, cum a auzit el din diverse surse ?
– am apreciat corect forma de boala?
– e buna decizia mea de a recomanda tratamentul la domiciliu?
– pot eu sa apreciez severitatea bolii fara analize, radiografie?
Nu am dormit multe nopti din cauza nesigurantei legate de pacientii covid!
Monitorizarea pacienților pozitivi este cronofaga și energofaga, fără a mai discuta despre acuratețea informațiilor oferite de pacienții speriați de varianta mersului la spital, unde „ii omoară cu zile”. Ma simt oarecum norocoasa, sa am un rezident in an terminal lângă mine, un medic tanar, dar foarte bun profesional, care preia o mare parte a activității. Săptămâna trecută a ținut el legătura cu pacienții cu simptome ușoare, dar pot sa va spun ca asta a însemnat sa stea cu ei pe telefon aproximativ 3-4 ore pe zi. Am in prezent aproape 40 pacienti pozitivi. Ma întreb, dacă nu ar fi fost el, cum ar fi trebuit sa procedez? Probabil, după orele de cabinet, unde telefoanele suna mai rău ca la dispeceratul 112, as fi rămas acele ore în plus la cabinet. Nu consider ca e normal sa avem o asemenea uzura și responsabilitate fără o recunoaștere pe măsură a sacrificiile pe care le facem în aceasta specialitate.
(Dr. L. C., medic de familie, jud. Timiș)
Eu prefer sa-mi monitorizez pacientii SARS-CoV-2 pozitivi si nu numai. Mi se pare normal si e datoria mea ca medicul lor de familie sa ma interesez de starea lor de sanatate, sa-i incurajez si sa fac tot posibilul pentru ei sa nu ajunga in spitale, sa aglomereze spitalele degeaba si sa se mai intoarca si cu altele de acolo. Stiu, e cam stresant, dar noroc ca am avut cazuri usoare si medii pana acum si am reusit sa-i scot la liman. Multumesc si lui Dumnezeu! Intre timp am semnat totusi contractul de monitorizare caci nu mi se parea firesc la cat timp pierd sa fie chiar asa pe gratis. Si asa nu am primit nici un stimulent pana acum, nici pentru asistenta, si trebuie sa cumparam in permanenta dezinfectanti, masti, teste, etc. Sigur ar trebui crescuta remunerarea, dar la ce situatie economica e… Noi si pacientii nostri sa fim sanatosi!
(Dr. A. N. D., medic de familie, București)
Nici eu nu am semnat contractul de monitorizare ,dar monotorizez. Astazi am 6 pacienti sub monitorizare. Sunt de acord cu problemele semnalate de colegii nostri, dar nu cred ca ne aude cineva!
(Dr. N. N., medic de familie, jud. Ialomița)
Monitorizarea pacienților SARS Cov2 pozitivi este foarte stresanta, in primul rând de teama de malpraxis. Nici unul din pacienții pe care i-am monitorizat pâna în prezent nu a beneficiat de investigații paraclinice și consultul unui medic care să-l încadreze în forma ușoară. Practic, asistenta medicală de pe ambulanță care a recoltat proba pentru test RT-PCR sau a efectuat testul rapid, recomandă îngrijirea de către medicul de familie (eventual recomandă pacientului să ceară de la medicul de familie Azitrox sau, mai la modă, Eficef, Dexametazona, Clexane, etc). Este inacceptabil, având în vedere evoluția cameleonică și imprevizibilă a acestei boli.
(Dr. C. L., medic de familie, jud. Bacău)
Ca atare, nu-mi rămâne decât să mă bazez pe o anamneza minuțioasă și insistentă și pe faptul că îmi cunosc pacienții de peste 20 de ani. Dar am avut nopți nedormite de grija unor pacienti la risc, care refuzau cu obstinație internarea sau pentru care nu s-a găsit loc.
Conversațiile telefonice cu pacienții, deși cronofage, nu ma deranjează atât de mult, cât semnarea electronica a fișei de monitorizare si a scrisorii medicale pe care le trimit la DSP, uneori cu întârziere, din lipsa de timp.
Ma felicit ca nu am semnat contractul de monitorizare cu CJAS, pentru că ar fi însemnat birocrație suplimentară.
În concluzie, faptul că nu se respectă protocoalele, pacienții nu beneficiază de o evaluare inițială clinică și paraclinică, reprezintă un motiv major de stres in activitatea de monitorizare a pacientilor pozitivi.
Am monitorizat peste o sută de pacienți împreună cu asistenta. Îi luăm în evidență și ca pacienți suspecți, până se confirmă sau infirmă infecția în urma testării RT-PCR sau, mai nou, cu test rapid antigen. La primul telefon după confirmare vorbesc eu cu pacienții. Verific simptomele, dacă există și alte boli despre care poate nu știu, în special la pacienții care au tot mers de câțiva ani doar în clincile private cu abonamentele de la locul de muncă. Le recomand tratament conform simptomelor. Le explic riscurile, le ofer toate informațiile necesare, le răspund la întrebări și îi liniștesc dacă sunt speriați. Apoi stabilim cum să continuăm monitorizarea. Dacă sunt de acord să îi sunăm, continuă să îi sune asistenta și preiau eu doar când apar modificări sau dacă pacienții solicită să îi consult eu iar. Este foarte greu pentru amândouă. Monitorizarea pacienților covid a venit fără nici o pregătire peste activitatea noastră care deja era foarte solicitantă. Stăm frecvent peste program și avem mereu sentimentul că am uitat să facem ceva, să sunăm pe cineva, să răspundem unui pacient care ne-a trimis un mesaj. Nu am semnat contractul de monitorizare, considerându-l o jignire la adresa noastră ca profesioniști prin condițiile impuse fără negociere și suma derizorie raportată la volumul de muncă și de responsabilitate.
(Dr. R. Z., medic de familie, București)
Monitorizarea pacienților cu Covid insemna timp, nervi, stress, fara ca unii dintre noi sa primim nimic. Am tot așteptat și noi un contract de bun simt cu o plata corespunzătoare, însă ei (n.n. guvernanții) au tăcut, noi am încercat sa facem ceva și tot ei au câștigat, ca întotdeauna, prin neplată! Am coleg care la orice necaz zice Jos Iliescu. Cu asta am ramas noi, medicii de familie.
(Dr. C. D., medic de familie, jud. Teleorman)
Azi, sâmbată, am fost la o pacienta în vârstă de 78 ani, cu stare generală influențată (10 km dus, 10 km întors, cu mașina personală, fără să îmi plătească nimic). Am solicitat testare Covid prin programul Capesaro (la nivelul jud. Iași – nu știu dacă funcționează și în alte județe). Nu am făcut contract pentru monitorizare. Trebuia să merg de ieri la pacientă, după terminarea programului la ora 15:00, dar am mers la 15 km să constat un deces la o persoană în vârstă, care făcuse accident vascular cerebral. Și la alți 10 km distanță de Iași la un nou-născut (aceștia mi-au plătit deplasarea în afara programului de lucru). La fel, nu mă plâng, dar vreau să vă relatez activitatea unui medic de familie, care are cabinetul în zona metropolitană a Iașiului, si care este și șofer, și medic, și… etc.
(Dr. L. C., medic de familie, jud. Iași)
Pana la aceasta ora, azi – sambata, am preluat 3 apeluri de la pacienti cu suspiciune Covid cărora le-am recomandat tratament, am sunat 112 pentru test RT-PCR. Si este abia ora 13.00. Nu am semnat contract monitorizare covid.
(Dr. S. Z., medic de familie, jud. Prahova)
Și eu monitorizez pacienții fără contract de monitorizare și mă lovesc de aceleași probleme și situații semnalate de colegi. Mi se pare mai epuizant și consumator de timp să stabilesc la telefon starea pacientului și conduita de urmat decât o consultație „pe viu”.
(Dr. D.A., medic de familie, jud. Prahova)
Activitatea de monitorizare a pacientilor covid este solicitanta si pentru mine din mai multe motive:
(Dr. C. M., medic de familie, București)
fiecare pacient covid in izolare la domiciliu locuieste cu inca 1-4 membri de familie, care adeseori dezvolta simptome sugestive dar refuza sa solicite confirmarea prin testare RT-PCR pentru ca benefiaza de aceeasi monitorizare atenta si optimizare a schemei de tratament din partea mea ca medic de familie,
– practic noi, medicii de familie, monitorizam tot ceea ce inseamna izolat la domiciliu, cazul confirmat covid si carantinatii. Parerea mea este ca nr real de pacienti covid la domiciliu, cel putin in Bucuresti, este dublu (multi dintre pacientii mei au teste rapide, se testeaza la domiciliu la un moment dat pe perioada carantinarii de 14 zile);
– sunt dificil de monitorizat cei care locuiesc singuri, pentru ca dezvolta anxietate, frustrare si pe mine m-au bombardat cu mesaje pe whatsapp, mai ales in perioada sarbatorilor de iarna;
– sunt dificil de monitorizat si cei care locuiesc in casa/vila 2-3 generatii pentru ca, repet, uneori jumatate din casa sunt confirmati covid pozitiv, restul nu au nici un avantaj daca solicita confirmarea prin 112/DSP si toti imi spun acelasi lucru: ca nu vor sa mearga la spital, prefera doar monitorizarea efectuata de mine, medicul lor de familie, care cunosc istoricul lor medical si comorbiditatile preexistente;
– nu am semnat si nici nu voi semna probabil contractul de monitorizare cu CASMB pentru ca conditiile din contract sunt dpmdv neavantajoase. Inregistrez in SIUI pacientii monitorizati si mi-am creat un tabel separat in excel in care introduc toate informatiile obtinute in cadrul monitorizarii pentru cresterea profesionalismului meu si sustinerea mai buna a pacientilor mei. Completez si fisele de monitorizare conform legislatiei in vigoare cu ajutorul softului de cabinet
– am trecut peste 100 pacienti covid dintre care 6 au necesitat internare in spital, nici unul nu a ajuns la ATI, nici unul nu a fost intubat pana acum.
Ma regasesc in mesajele colegilor mei: monitorizarea pacientilor covid inseamna disparitia liniei de separare dintre timpul profesional si timpul personal, pacientii trimit mesaj sau suna la orice ora dimineata, pranz, seara, zi lucratoare, sarbatoare legala sau weekend. Recunosc ca nu ma lasa sufletul sa nu le raspund, dar asta nu inseamna ca trebuie noi, medicii de familie, sa acceptam aceasta atitudine a celor de la CASMB sau DSPB de a ne pasa permanent din responsabilitatile fata de pacienti/oameni.
Aproape două treimi dintre medicii de familie din România doresc să administreze vaccinul împotriva COVID-19 în cabinetele de medicină de familie, similar vaccinării anti-gripale anuale și celorlalte tipuri de vaccin din Programul Național de Imunizare. De altfel și numeroși pacienți își întreabă medicii de familie când se vor putea vaccina în cabinet, unde s-au vaccinat și anti-gripal.
Cât privește activitatea din centrele de vaccinare organizate de primării și alte unități sanitare, 5% dintre medicii de familie lucrează deja suplimentar, în afara programului din cabinet, în centrele de vaccinare. O treime dintre medicii de familie și-ar dori să lucreze în centrele de vaccinare în afara programului de la cabinet. Cu toate acestea, jumătate dintre medicii de familie nu își doresc să lucreze în centrele de vaccinare.
Rezultatele sondajului pot fi accesate pe siteul FNPMF, aici: http://fnpmf.ro/FNPMF-sondaj-administrare-vaccin-anti-covid…
Sondajul a fost realizat de FNPMF în perioada 1-15 februarie 2021 în mediul online. Numărul respondenților: 701 medici de familie din toate județele României și municipiul București
Analiză pentru perioada 1999-2021 și solicitare de buget pentru anul 2021
Documentul a fost trimis liderilor de grup parlamentar din Camera Deputaților și Senat, prim-ministrului, ministrului Finanțelor, Sănătății și președintelui CNAS.
Documentul poate fi citit pe pagina FNPMF, aici http://fnpmf.ro/2021-FNPMF-analiza-finantare-AMP-1999-2021-si-solicitare-buget-2021.pdf
Harta accesului cetățenilor români la serviciile de asistență medicală primară oferite de cabinetele de medicina familiei, realizată de dr. Cătălin Petrencic pentru FNPMF – documentul integral poate fi descărcat aici (PDF).
Interviu cu dr. Cătălin Petrencic acordat RFI România – click aici.
În total, 328 de localități (comune) nu au nici un medic de familie. Necesarul calculat în funcție de populația din aceste localități este de 376 de medici de familie. Populația totală a acestor comune este de 559.611 locuitori – adică 2,52% din populația României.
Dintre acestea, 282 de localități au peste 900 de locuitori, nici un medic de familie și un necesar de 330 de medici de familie. Iar 46 de localități care au sub 900 de locuitori nu au nici un medic de familie.
2. Harta localităților cu deficit de medici de familie (click aici pentru detalii)
Deficitul total în cele 1414 localități (comune și orașe) este de 2.187 de medici de familie. Deși 28 de localități au peste 3.000 locuitori, acestea nu au cei 64 de medici de familie necesari. Dintre cele 76 de localități care au sub 900 de locuitori, doar 30 au medic de familie
3. Harta localităților cu necesar acoperit de medici de familie (click aici pentru detalii)
Doar 1.496 de localități din România (47%) nu au deficit de medici de familie.
În România există 3.181 de localități – comune, orașe și municipii.
4. Harta localităților cu excedent de medici de familie (click aici pentru detalii)
Excedentul total în 271 de localități este de 575 de medici de familie.
Aceste localități sunt atât orașe cât și comune, cel mai mare excedent fiind în municipiul București – 100 de medici de familie.
Și alte centre universitare au excedent de medici de familie, raportat la numărul de locuitori. Acestea sunt Constanța (45), Timișoara (43), Sibiu (12), Craiova (11), Brașov (10), Cluj-Napoca (8), Oradea (7).
Detalii suplimentare, informații despre sursa datelor și metodologie sunt disponibile în documentul integral, care poate fi descărcat aici.
Am solicitat domnului ministru Ioan Marcel Boloș o întâlnire în perioada următoare pentru a discuta despre Programul Operațional pentru Sănătate care ne-a fost adus la cunoștință de domnul ministru al Sănătății, Victor Costache. Cabinetele de medicina familiei doresc să acceseze fonduri europene însă până în prezent posibilitatea de a le accesa a fost extrem de limitată.
800 de opinii din 39 de judeţe sintetizate de experţi pe tematica prevenţiei în sănătate.
Astăzi, 23 mai 2013, Academia de Advocacy din Timișoara, alături de Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) și Coaliția 52 (Târgu Mureș) au organizat o conferință de presă pentru prezentarea concluziilor și recomandărilor Comisiei de Experți a audierii publice ,,Prevenția în sănătate – cine câștigă și cine pierde în sistemul de sănătate?”.
Raportul poate fi descărcat aici:
În 26 aprilie la Târgu Mureș s-a desfăşurat audierea publică privind importanța și impactul prevenției în sănătate, însumând circa 800 de opinii scrise, din 39 de județe ale țării despre principalele măsuri care ar trebui prevăzute în strategia de prevenție al Ministerului Sănătății. Iniţiativa a pornit de la insuficiența resurselor alocate sistemului public de sănătate, ţinând cont de lipsa unor repere unitare legate de starea de sănătate a populaţiei din România. Ca o primă concluzie, putem spune că în covârșitoarea lor majoritate, opiniile au fost favorabile prevenției.
Cel mai mare interes legat de acest subiect l-a manifestat grupul beneficiarilor prevenției în sănătate, 42% dintre opiniile scrise fiind colectate de la cetățeni. Pe locul doi s-a clasat grupul cadrelor medicale, adică 36%, dintre aceștia 17% fiind medici de familie.
Principalele efecte pozitive asupra populației – beneficiarii prevenției în sănătate – sunt menținerea și îmbunătățirea calității vieții, menținerea stării de sănătate, precum și creșterea nivelului de educație pentru o viață sănătoasă.
Din perspectiva medicilor, principalele efecte benefice sunt:
În acest sens dezideratele sunt sănătatea populației și eficientizarea cheltuielilor publice în sănătate pe termen lung şi mediu.
Opiniile scrise sintetizate reflectă și o serie de riscuri de eșec ale prevenției în sănătate, primul fiind corelat cu incoerența la nivel politic, mai ales atunci când este vorba despre strategii, programare și implementare.
Principalele măsuri ce ar trebui prevăzute în strategia de prevenţie al Ministerului Sănătăţii sunt:
Au fost subliniate şi situaţiile diferitelor categorii socio-profesionale expuse la riscuri mai mari, precum şi necesitatea definirii pachetelor de servicii medicale, cu structuri diferenţiate în funcţie de necesităţi.
Recomandările Comisiei de Experți a audierii publice vizează programe de prevenție susținute și finanțate de Ministerul Sănătății în cadrul unei strategii pe termen scurt, mediu și lung:
Comisia de experți a audierii publice cu tema “Prevenția în sănătate – cine câștigă și cine pierde în sistemul de sănătate?” a fost formată din prof. univ. dr. Leonard AZAMFIREI, rector Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș, prof. univ. dr. Petru ARMEAN, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” București, conf. univ. dr. Carmen-Daniela DOMNARIU, Universitatea ,,Lucian Blaga” Sibiu, dr. Val VÎLCU, jurnalist, Simona FIȚ, consultant în transparența decizională Academia de Advocacy.
Sinteza audierii publice va fi transmisă decidenților publici și politici în domeniu, tuturor celor care au participat la audierea publică, precum și cetățenilor, în general, prin intermediul mass-media și prin publicarea pe site la www.advocacy.ro, www.snmf.ro și www.implicat.info.
Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) este o organizaţie profesională, ştiinţifică, nonguvernamentală, apolitică, de drept privat, cu personalitate juridică, constituită din organizaţii judeţene, cu personalitate juridică, ale medicilor de familie din judeţele României şi a municipiului Bucureşti.
Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) este o federație patronală care reunește organizații patronale ale medicilor de familie. Federația are caracter non profit, apolitic și neguvernamental. Scopul FNPMF este reprezentarea, susținerea și aprobarea intereselor membrilor săi în relațiile cu autoritățile publice, cu sindicatele și cu alte persoane juridice și fizice.
Academia de Advocacy este o organizaţie non profit, cu expertiză în domeniul advocacy, care asistă grupurile legitime de interese în amendarea actelor normative relevante şi mobilizează participarea acestora în elaborarea politicilor publice. Academia de Advocacy are drept scop mobilizarea partenerilor sociali şi a societăţii civile în practicarea principiilor democraţiei participative, utilizând tehnicile de intervenţie din domeniul de advocacy și lobby.
Coalitia 52 a apărut ca o nevoie urgentă de încurajare a dialogului între societatea civilă și autoritățile publice și de îmbunătățire a cadrului legal existent, fiind formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii 52 privind transparența decizională în administrația publică din România, cu precădere în cadrul proiectului strategic „Partener Activ și Implicat”, derulat de către Academia de Advocacy (POSDRU/93/3.3/S/63104)
Pentru mai multe detalii vă rugăm contactați:
Simona FIȚ, consultant în transparența decizională, Academia de Advocacy, 0744 781 792, simona.fit@advocacy.ro;
Dr. Marina Pîrcălabu, președinte Patronatul Medicilor de Familie București-Ilfov, 0723 279 178, birou@pmfb.ro
Dr. Rodica Tănăsescu, Președinte SNMF, 0723 520 980, office@snmf.ro