Loading....

1932 de cabinete de medicina familiei din mediul urban și rural vaccinează împotriva covid-19 în toate județele țării

În prezent, în fiecare județ și în municipiul București există cabinete de medicina familiei la care orice persoană – indiferent dacă este sau nu înscrisă pe lista medicului de familie și dacă are sau nu are asigurare de sănătate – se poate vaccina cu vaccinul produs de compania Johnson&Johnson. Acest vaccin necesită o singură doză și asigură imunitate după 14 zile de la momentul vaccinării.

Pentru vaccinare în cabinetul medicului de familie este necesară programarea telefonică. Lista cabinetelor și datele de contact pot fi găsite pe siteurile Direcțiilor de Sănătate Publică.

Conform informațiilor oferite de CNCAV la începutul săptămânii, peste 2500 de cabinete de medicina familiei au încheiat până în prezent contracte cu casele de asigurări pentru vaccinare, procesul fiind în desfășurare și în perioada următoare. Dintre acestea, 1932 de cabinete de medicină de familie au primit și dozele de vaccin și materialele necesare de la DSP și au început vaccinarea.

981 de cabinete de medicina familiei care vaccinează deja sunt în mediul urban și 951 în mediul rural.

Medicii de familie au vaccinat în cabinete până în prezent 48.833 de persoane, dintre acestea doar 43.3% având reședința în mediul urban.

Până la 23 mai 2021, cele mai multe persoane vaccinate în mediul urban în cabinetele de medicina familiei au fost în județul Timiș, municipiul București, județul Dâmbovița și județul Dolj.

În aceeași perioadă, în mediul rural topul județelor este următorul: Timiș, Călărași, Dolj, Dâmbovița, Mureș!

Cabinetele medicale pot solicita în prezent de la Direcțiile de Sănătate Publică oricare dintre cele patru tipuri de vaccin autorizate în România, în funcție de solicitările primite din partea pacienților.

Sursa datelor: videoconferința CNCAV din 25 mai – https://www.facebook.com/ROVaccinare/videos/2825131541134502/

6 luni de monitorizare la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19. Experiența medicilor de familie români

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a solicitat medicilor de familie să descrie în câteva fraze cât de solicitantă consideră că este activitatea de monitorizare la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19, atât din punct de vedere clinic cât și al impactului psihologic asupra medicului.

De asemenea medicii au fost rugați să precizeze dacă au semnat sau nu cu casele de asigurări de sănătate contractul de furnizare a serviciilor de monitorizare a stării de sănătate a persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (3^1) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, aprobat prin ordinul nr. 1822/1105/2020 din 27 octombrie 2020. Prin acest contract cabinetele de medicină de familie ar deconta suma totală, brută, de 105 lei pentru fiecare pacient izolat la domiciliu, monitorizat zilnic conform fișei de monitorizare aprobată prin ordinul nr. 1513/2020 din 3 septembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare.

Redăm o parte din răspunsurile primite de la medicii de familie:

Activitatea de monitorizare a pacientilor Covid este una dintre cele mai solicitante activitati desfasurate la cabinet mai ales dpv psihic. Trebuie sa vorbesti cu toti pacientii zilnic sau de mai multe ori pe zi, ei sunt stresati, nu stiu daca sunt intotdeauna sinceri in descrierea simptomelor, asta ca sa nu ajunga la spital. Eu fac monitorizarile pacientilor chiar daca nu am incheiat contractul de monitorizare cu CASMB si simt ca nu mai am viata personala absolut deloc, vorbesc cu pacientii dimineata, seara, in weekend, nu cred ca asta este o viata normala pentru un medic. 

(Dr. C. M. V., medic de familie, București)

Este poate cea mai stresanta si mai solicitanta forma de a practica profesia de medic. Si cea care ne expune cel mai mult malpraxisului. Tratam pe baza unor aprecieri subiective ale pacientilor o boala care poate fi cumplita. Cine a fost acolo stie ce vorbesc. Nu stiu cum s-ar putea rezolva aceasta situatie. 

(Dr. F. L., medic de familie, jud. Arad)

Activitatea de monitorizare a pacientilor covid este foarte solicitantă atât din punct de vedere al timpului consumat (în cea mai mare parte în afara programului) cât și (mai ales) din punct de vedere al consumului psihic. În primul rând este o discuție telefonică cu un pacient care își poate minimaliza suferința sau o poate exagera. Ambele situații pot duce la decizii greșite. În al doilea rând noi prescriem un tratament simptomatic dar ne asumăm riscul unei posibile agravări în lipsa unui tratament mai complex. De asemenea este dificil de gestionat anxietatea pacientului. Uneori am câte 5-6 apeluri si tot atâtea mesaje într-o zi de la un singur pacient. Si sunt în medie 10 pacienti de monitorizat pe zi. Nu vreau să reiasă că îmi plâng de milă, mă gândesc la colegii din spitalele covid si îmi este rusine de ceea ce am scris. Dar am vrut doar să răspund la solicitarea Federației.

(Dr. A. M., medic de familie, București)

Activitatea de monitorizare a pacientilor Covid este, pentru mine, una dintre cele mai solicitante activitati. Este consumatoare de timp. In unele zile vorbesc cu o parte dintre pacienti de 4-5 ori.
Dar mai dificil este cu nesiguranta:
– pacientul si-a masurat corect temperatura, tensiunea arteriala, saturatia in oxigen?
– imi descrie cu sinceritate simptomele? (unii minimalizeaza simptomele, de teama sa nu-i trimit la spital!)
– respecta indicațiile mele sau ia tot felul de medicamente, cum a auzit el din diverse surse ?
– am apreciat corect forma de boala?
– e buna decizia mea de a recomanda tratamentul la domiciliu?
– pot eu sa apreciez severitatea bolii fara analize, radiografie?
Nu am dormit multe nopti din cauza nesigurantei legate de pacientii covid!

(Dr. A. G., medic de familie, jud. Argeș)

Monitorizarea pacienților pozitivi este cronofaga și energofaga, fără a mai discuta despre acuratețea informațiilor oferite de pacienții speriați de varianta mersului la spital, unde „ii omoară cu zile”. Ma simt oarecum norocoasa, sa am un rezident in an terminal lângă mine, un medic tanar, dar foarte bun profesional, care preia o mare parte a activității. Săptămâna trecută a ținut el legătura cu pacienții cu simptome ușoare, dar pot sa va spun ca asta a însemnat sa stea cu ei pe telefon aproximativ 3-4 ore pe zi. Am in prezent aproape 40 pacienti pozitivi. Ma întreb, dacă nu ar fi fost el, cum ar fi trebuit sa procedez? Probabil, după orele de cabinet, unde telefoanele suna mai rău ca la dispeceratul 112, as fi rămas acele ore în plus la cabinet. Nu consider ca e normal sa avem o asemenea uzura și responsabilitate fără o recunoaștere pe măsură a sacrificiile pe care le facem în aceasta specialitate.

(Dr. L. C., medic de familie, jud. Timiș)

Eu prefer sa-mi monitorizez pacientii SARS-CoV-2 pozitivi si nu numai. Mi se pare normal si e datoria mea ca medicul lor de familie sa ma interesez de starea lor de sanatate, sa-i incurajez si sa fac tot posibilul pentru ei sa nu ajunga in spitale, sa aglomereze spitalele degeaba si sa se mai intoarca si cu altele de acolo. Stiu, e cam stresant, dar noroc ca am avut cazuri usoare si medii pana acum si am reusit sa-i scot la liman. Multumesc si lui Dumnezeu! Intre timp am semnat totusi contractul de monitorizare caci nu mi se parea firesc la cat timp pierd sa fie chiar asa pe gratis. Si asa nu am primit nici un stimulent pana acum, nici pentru asistenta, si trebuie sa cumparam in permanenta dezinfectanti, masti, teste, etc. Sigur ar trebui crescuta remunerarea, dar la ce situatie economica e… Noi si pacientii nostri sa fim sanatosi!

(Dr. A. N. D., medic de familie, București)

Nici eu nu am semnat contractul de monitorizare ,dar monotorizez. Astazi am 6 pacienti sub monitorizare. Sunt de acord cu problemele semnalate de colegii nostri, dar nu cred ca ne aude cineva!

(Dr. N. N., medic de familie, jud. Ialomița)

Monitorizarea pacienților SARS Cov2 pozitivi este foarte stresanta, in primul rând de teama de malpraxis. Nici unul din pacienții pe care i-am monitorizat pâna în prezent nu a beneficiat de investigații paraclinice și consultul unui medic care să-l încadreze în forma ușoară. Practic, asistenta medicală de pe ambulanță care a recoltat proba pentru test RT-PCR sau a efectuat testul rapid, recomandă îngrijirea de către medicul de familie (eventual recomandă pacientului să ceară de la medicul de familie Azitrox sau, mai la modă, Eficef, Dexametazona, Clexane, etc). Este inacceptabil, având în vedere evoluția cameleonică și imprevizibilă a acestei boli.
Ca atare, nu-mi rămâne decât să mă bazez pe o anamneza minuțioasă și insistentă și pe faptul că îmi cunosc pacienții de peste 20 de ani. Dar am avut nopți nedormite de grija unor pacienti la risc, care refuzau cu obstinație internarea sau pentru care nu s-a găsit loc.
Conversațiile telefonice cu pacienții, deși cronofage, nu ma deranjează atât de mult, cât semnarea electronica a fișei de monitorizare si a scrisorii medicale pe care le trimit la DSP, uneori cu întârziere, din lipsa de timp.
Ma felicit ca nu am semnat contractul de monitorizare cu CJAS, pentru că ar fi însemnat birocrație suplimentară.
În concluzie, faptul că nu se respectă protocoalele, pacienții nu beneficiază de o evaluare inițială clinică și paraclinică, reprezintă un motiv major de stres in activitatea de monitorizare a pacientilor pozitivi.

(Dr. C. L., medic de familie, jud. Bacău)

Am monitorizat peste o sută de pacienți împreună cu asistenta. Îi luăm în evidență și ca pacienți suspecți, până se confirmă sau infirmă infecția în urma testării RT-PCR sau, mai nou, cu test rapid antigen. La primul telefon după confirmare vorbesc eu cu pacienții. Verific simptomele, dacă există și alte boli despre care poate nu știu, în special la pacienții care au tot mers de câțiva ani doar în clincile private cu abonamentele de la locul de muncă. Le recomand tratament conform simptomelor. Le explic riscurile, le ofer toate informațiile necesare, le răspund la întrebări și îi liniștesc dacă sunt speriați. Apoi stabilim cum să continuăm monitorizarea. Dacă sunt de acord să îi sunăm, continuă să îi sune asistenta și preiau eu doar când apar modificări sau dacă pacienții solicită să îi consult eu iar. Este foarte greu pentru amândouă. Monitorizarea pacienților covid a venit fără nici o pregătire peste activitatea noastră care deja era foarte solicitantă. Stăm frecvent peste program și avem mereu sentimentul că am uitat să facem ceva, să sunăm pe cineva, să răspundem unui pacient care ne-a trimis un mesaj. Nu am semnat contractul de monitorizare, considerându-l o jignire la adresa noastră ca profesioniști prin condițiile impuse fără negociere și suma derizorie raportată la volumul de muncă și de responsabilitate.

(Dr. R. Z., medic de familie, București)

Monitorizarea pacienților cu Covid insemna timp, nervi, stress, fara ca unii dintre noi sa primim nimic. Am tot așteptat și noi un contract de bun simt cu o plata corespunzătoare, însă ei (n.n. guvernanții) au tăcut, noi am încercat sa facem ceva și tot ei au câștigat, ca întotdeauna, prin neplată! Am coleg care la orice necaz zice Jos Iliescu. Cu asta am ramas noi, medicii de familie.

(Dr. C. D., medic de familie, jud. Teleorman)

Azi, sâmbată, am fost la o pacienta în vârstă de 78 ani, cu stare generală influențată (10 km dus, 10 km întors, cu mașina personală, fără să îmi plătească nimic). Am solicitat testare Covid prin programul Capesaro (la nivelul jud. Iași – nu știu dacă funcționează și în alte județe). Nu am făcut contract pentru monitorizare. Trebuia să merg de ieri la pacientă, după terminarea programului la ora 15:00, dar am mers la 15 km să constat un deces la o persoană în vârstă, care făcuse accident vascular cerebral. Și la alți 10 km distanță de Iași la un nou-născut (aceștia mi-au plătit deplasarea în afara programului de lucru). La fel, nu mă plâng, dar vreau să vă relatez activitatea unui medic de familie, care are cabinetul în zona metropolitană a Iașiului, si care este și șofer, și medic, și… etc.

(Dr. L. C., medic de familie, jud. Iași)

Pana la aceasta ora, azi – sambata, am preluat 3 apeluri de la pacienti cu suspiciune Covid cărora le-am recomandat tratament, am sunat 112 pentru test RT-PCR. Si este abia ora 13.00. Nu am semnat contract monitorizare covid.

(Dr. S. Z., medic de familie, jud. Prahova)

Și eu monitorizez pacienții fără contract de monitorizare și mă lovesc de aceleași probleme și situații semnalate de colegi. Mi se pare mai epuizant și consumator de timp să stabilesc la telefon starea pacientului și conduita de urmat decât o consultație „pe viu”.

(Dr. D.A., medic de familie, jud. Prahova)

Activitatea de monitorizare a pacientilor covid este solicitanta si pentru mine din mai multe motive:
fiecare pacient covid in izolare la domiciliu locuieste cu inca 1-4 membri de familie, care adeseori dezvolta simptome sugestive dar refuza sa solicite confirmarea prin testare RT-PCR pentru ca benefiaza de aceeasi monitorizare atenta si optimizare a schemei de tratament din partea mea ca medic de familie,
– practic noi, medicii de familie, monitorizam tot ceea ce inseamna izolat la domiciliu, cazul confirmat covid si carantinatii. Parerea mea este ca nr real de pacienti covid la domiciliu, cel putin in Bucuresti, este dublu (multi dintre pacientii mei au teste rapide, se testeaza la domiciliu la un moment dat pe perioada carantinarii de 14 zile);
– sunt dificil de monitorizat cei care locuiesc singuri, pentru ca dezvolta anxietate, frustrare si pe mine m-au bombardat cu mesaje pe whatsapp, mai ales in perioada sarbatorilor de iarna;
– sunt dificil de monitorizat si cei care locuiesc in casa/vila 2-3 generatii pentru ca, repet, uneori jumatate din casa sunt confirmati covid pozitiv, restul nu au nici un avantaj daca solicita confirmarea prin 112/DSP si toti imi spun acelasi lucru: ca nu vor sa mearga la spital, prefera doar monitorizarea efectuata de mine, medicul lor de familie, care cunosc istoricul lor medical si comorbiditatile preexistente;
– nu am semnat si nici nu voi semna probabil contractul de monitorizare cu CASMB pentru ca conditiile din contract sunt dpmdv neavantajoase. Inregistrez in SIUI pacientii monitorizati si mi-am creat un tabel separat in excel in care introduc toate informatiile obtinute in cadrul monitorizarii pentru cresterea profesionalismului meu si sustinerea mai buna a pacientilor mei. Completez si fisele de monitorizare conform legislatiei in vigoare cu ajutorul softului de cabinet
– am trecut peste 100 pacienti covid dintre care 6 au necesitat internare in spital, nici unul nu a ajuns la ATI, nici unul nu a fost intubat pana acum.
Ma regasesc in mesajele colegilor mei: monitorizarea pacientilor covid inseamna disparitia liniei de separare dintre timpul profesional si timpul personal, pacientii trimit mesaj sau suna la orice ora dimineata, pranz, seara, zi lucratoare, sarbatoare legala sau weekend. Recunosc ca nu ma lasa sufletul sa nu le raspund, dar asta nu inseamna ca trebuie noi, medicii de familie, sa acceptam aceasta atitudine a celor de la CASMB sau DSPB de a ne pasa permanent din responsabilitatile fata de pacienti/oameni.

(Dr. C. M., medic de familie, București)

Cele mai multe cabinete de medicina familiei au fost respinse de Ministerul Economiei pentru microgranturile de 2000 Euro

Cele mai multe cabinete de medicină de familie care au solicitat în luna octombrie 2020 ajutorul de stat de 2000€ finanțat din fonduri europene nerambursabile au fost refuzate de agențiile din subordinea Ministerul Economiei.

Situația plăților este disponibilă pe siteul ministerului:

http://economie.gov.ro/situatia-privind-inscrierile-si-platile-pentru-masura-1-microgranturi-masura-2-granturi-pentru-capital-de-lucru-la-data-de-30-martie-2021

Interviu FNPMF – Radio Constanța – Vaccinarea în cabinetele medicilor de familie

Vaccinarea în cabinetele medicilor de familie va începe după sărbătorile pascale, la începutul lunii mai, spune președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, dr. Raluca Zoițanu. Aproape două treimi dintre medicii de familie din România și-au exprimat dorința de a vaccina în cabinetele lor și o treime dintre pacienți așteaptă deschiderea cabinetelor pentru imunizare. Acest lucru ar dubla, practic, numărul de vaccinări și ar duce, implicit, la încetinirea răspândirii virusului SARS COV 2.

Radio Constanța

Întregul interviu pe siteul RRC: http://www.radioconstanta.ro/2021/04/01/cand-incepe-vaccinarea-anti-covid-in-cabinetele-medicilor-de-familie-si-cine-are-prioritate-interviu-cu-dr-raluca-zoitanu-presedintele-federatiei-nationale-a-patronatelor-medicilor-de-familie/

Stimulentul de risc a fost aprobat

După 12 luni de când Președintele României a anunțat că medicii vor primi un stimulent de risc în valoare de 500€ lunar pentru cele două luni de stare de urgență din anul 2020, Guvernul României a aprobat în luna martie 2021 plata stimulentului și pentru medicii de familie.
Anterior, în luna decembrie 2020, Guvernul a aprobat plata stimulentului doar pentru asistente medicale din medicina de familie și personalul auxiliar angajat.

Back To Top