Loading....

Grafic – subfinanțarea rețelei de medicina familiei

Din peste 52 miliarde lei alocați din fonduri publice pentru Sănătate, cabinetele de medicina familiei sunt lăsate să factureze maximum 2,8 miliarde anual. Restul activității – muncă voluntară și bani aduși de acasă!

Cabinetele de medicina familiei trebuie să aibă alocate 5 miliarde de lei anual dar nimeni de pe lanțul CNAS, Guvern, Parlament, Președinte nu vrea să aprobe această sumă.

De peste un deceniu subfinanțarea gravă a medicinei de familie este recunoscută public de toate partidele și de toți politicienii din toate instituțiile dar banii nu sunt niciodată alocați.

https://www.facebook.com/FederatiaMF/posts/2713688118877849

COMUNICAT DE PRESĂ – Lăsați-ne să ne îngrijim pacienții în siguranță! Modificați urgent pachetele de servicii și Contractul-cadru!

București, 21 martie 2020 – Federația Națională a Patronatelor Medicilor Familie solicită ferm Casei Naționale de Asigurări de Sănătate modificarea în regim de urgență a pachetelor de servicii medicale și a Contractului-cadru astfel încât cabinetele de medicina familiei să poată acorda pe perioada stării de urgență în mod real și legal, conform contractului de servicii medicale încheiat cu casele de asigurări, triaj și consultații la distanță – prin telefon și alte mijloace digitale, inclusiv apeluri audio și video – pentru toți pacienții care nu necesită consultații față în față. Aceeași solicitare a fost transmisă și acceptată de Ministerul Sănătății și comunicată CNAS în data de 17 martie, în urmă cu patru zile. Proiectul de modificare a HG 140/2018 anunțat public pentru 20 martie de purtătorul de cuvânt CNAS nu a fost afișat până în prezent.

Medicii de familie sunt în cabinetele lor în programul normal de lucru în această perioadă și își consultă pacienții. Fiecare pacient consultat față în față în cabinet în aceste zile și în săptămânile următoare, pentru orice problemă de sănătate, indiferent cât de minoră – din sfera respiratorie sau din orice altă sferă – poate fi un pacient infectat cu noul coronavirus și încă fără simptome.

O simplă diaree sau durere abdominală poate fi un simptom atipic al COVID-19. Pierderea bruscă a mirosului sau gustului pare de asemenea, după ultimele date disponibile și încă studiate de colegii francezi și nemți, să indice infecția cu noul coronavirus. Tânăra mamă singură, aflată la primul copil și care nu știe cum să prepare supa bebelușului, poate fi purtătoare fără simptome a virusului. Acești pacienți fără probleme respiratorii, prezenți în cabinet deși pot fi consultați și la distanță în siguranță, conform experienței fiecărui medic de familie în parte, pot infecta fără să știe medicul de familie, asistenta medicală și restul personalului cabinetului. Care la rândul lor, în perioada în care sunt lipsiți de simptome specifice, pot infecta apoi un mare număr dintre toți ceilalți pacienți consultați față în față în cabinet. Mulți dintre ei vârstnici, deja suferinzi în urma unor boli cronice, deci extrem de vulnerabili.

Activitatea de prevenție, fie că ne referim la vaccinare sau la îngrijirile acordate mamei și copilul, celelalte boli și probleme de sănătate minore sau majore, urgente sau mai puțin urgente, care reprezintă activitatea asistenței medicale primare, a cabinetelor de medicină de familie, nu dispar pe perioada pandemiei COVID-19.

În Anglia, Franța, Germania, Austria, Norvegia și alte țări care și-au modificat sau își modifică rapid procedurile în contextul pandemiei COVID-19 medicii de familie sunt în cabinete dar consultă cei mai mulți pacienți la distanță, prin telefon și alte instrumente digitale. În unele cazuri medicii continuă și peste programul de la cabinet aceste consultații la distanță, de la domiciliul medicului. Tehnologia permite aceste lucruri în anul 2020. Doar pacienții care în urma triajului telefonic trebuie neapărat consultați în cabinet sunt chemați în cabinet. Iar în unele dintre aceste țări încep să apară ”centre pentru febră”, unde sunt direcționați telefonic pacienții care au febră și unde lucrează personal medical echipat corespunzător și complet pentru a evita contaminarea.

Ca medici de familie ne cunoaștem pacienții, știm foarte multe lucruri despre ei și familiile lor, putem recunoaște semnele de gravitate și situațiile neclare și putem face consultații la distanță în siguranță și în România. Ne asumăm în fiecare zi responsabilitatea tuturor deciziilor noastre medicale atunci când consultăm fiecare pacient. Nu înțelegem de ce nu suntem lăsați de CNAS să facem consultații la distanță în cadrul pachetelor de servicii medicale decontate cabinetelor de casele de asigurări. Modificările solicitate sunt necesare pentru a putea acorda consultații decontate de casa de asigurări pentru pacienți, în așa fel încât să le putem scrie și rețete compensate sau gratuite, concedii medicale, recomandări de îngrijiri la domiciliu, paliative, de dispozitive medicale și tot ceea ce face parte din actul medical. De asemenea pentru a putea trimite toate aceste documente medicale în mod legal prin e-mail, prin alte platforme digitale sau înmâna unui aparținător, în funcție de situația fiecărui pacient în parte. Prevederile contractuale actuale pot fi interpretate diferit de funcționarii caselor de asigurări sau ai Curții de Conturi în anii ce vor urma pandemiei. Putem consulta în cabinet, față în față, doar pacienții care au nevoie absolută de o astfel de consultație clasică, în cabinet sau la domiciliu, în această perioadă excepțională a pandemiei COVID-19 și a stării de urgență decretate de Președintele României. Trebuie să o facem, pentru binele tuturor, pentru a limita transmiterea noului coronavirus pe cuprinsul României și pentru a preveni decesele evitabile atât în rândul pacienților cât și al personalului medical.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate trebuie să înțeleagă acest lucru și să ducă la îndeplinire solicitarea trimisă de Ministerul Sănătăţii la începutul acestei săptămâni, pe 17 martie. Orele – nu zilele – trec în defavoarea noastră, a tuturor. Săptămâna viitoare poate fi deja prea târziu.

În China și în Italia știm deja că mai mulți medici au murit după ce s-au infectat cu noul coronavirus. În Italia printre confrații noștri jertfiți pe altarul grijii pentru semeni se numără președintele asociației medicilor de familie, dr. Roberto Stella, și fostul secretar al federației medicilor de familie, dr. Marcello Natali. În total 9 medici de familie italieni și 6 medici de alte specialități au decedat până în prezent, răpuși de noul coronavirus*.

Suntem conștienți, mai mult decât orice birocrat, că infectarea, boala, chiar moartea fac parte din riscurile meseriei de medic. Însă ele trebuie obligatoriu prevenite, mai ales când riscul poate fi anticipat. Acum anticipăm acest risc și solicităm adoptarea imediată a măsurilor de prevenire a deceselor evitabile.

În România ne aflăm în momentul în care CNAS – sau, în lipsa dorinței CNAS, Ministerul Sănătății, Guvernul sau Administrația Prezidențială – încă mai pot lua urgent măsurile prin care putem să salvăm vieți împreună. Nu doar viețile cetățenilor ci și viețile medicilor de familie, poate cea mai vârstnică specialitate medicală din România.

Decizia stă în câteva pixuri.

În situația în care va exista un singur medic de familie care va deceda în urma infectării în cabinet cu noul coronavirus, în urma consultației față în față acordată unui pacient care ar fi putut fi consultat la distanță, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie va da în judecata CNAS și pe toți funcționarii publici responsabili de tergiversarea adoptării măsurilor care ar asigura protecția eficientă a medicilor și personalului medical, limitarea transmiterii virusului pe teritoriul țării și prevenirea deceselor evitabile atât în rândul pacienților cât și al medicilor și personalului medical.

”Este vital ca guvernele să privească personalul medical nu ca simpli pioni care să fie aruncați, ci ca ființe umane. … În prezent, personalul medical este cea mai valoroasă resursă a fiecărei țări.” – editorial în jurnalul medical The Lancet, 21 martie 2020**.

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie

Dr. Raluca Zoițanu

Președinte

Referințe:

* https://portale.fnomceo.it/elenco-dei-medici-caduti-nel-corso-dellepidemia-di-covid-19/

** https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30644-9/fulltext

Monitorizare presă – Harta localităților cu deficit de medici de familie

https://www.economica.net/deficit-medici-de-familie-localitati-fara-medici-2020_179970.html

https://www.mediafax.ro/social/cifre-alarmante-sute-de-comune-din-romania-nu-au-niciun-medic-de-familie-18859223

https://www.libertatea.ro/stiri/care-sunt-riscurile-lipsei-de-medici-de-familie-in-peste-jumatate-din-localitati-2887792

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/harta-peste-jumatate-dintre-localitatile-din-romania-nu-au-niciun-medic-de-familie-sau-au-medici-insuficienti-1261955

https://www.europafm.ro/peste-300-de-localitati-din-romania-fara-niciun-medic-de-familie-audio/

https://www.rfi.ro/social-118400-fnpmf-peste-300-de-localitati-din-romania-nu-au-medic-de-familiebirocratia-ne-sufoca

Medika TV https://www.youtube.com/watch?v=IQBNNC7mEMU

Harta accesului cetățenilor români la serviciile de asistență medicală primară oferite de cabinetele de medicina familiei

Pe 20 decembrie 2019 am publicat ceea ce credeam că sunt cele două hărți ale localităților unde nu există deloc medici de familie și unde nu sunt suficienți medici de familie, raportat la populația existentă.

Răspunsurile colegilor medici de familie din țară ne-au arătat că datele pe care le-am folosit atunci, primite de la CNAS – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, erau incomplete. Așadar am trimis din nou solicitări în baza Legii accesului la informații de interes public, de data aceasta la CASAOPSNAJ. Iar colegul nostru, dr. Catalin Petrencic, a adunat localitate cu localitate numărul cetățenilor de pe siteul Institutul Național de Statistică și a comparat cu datele primite de la CNAS.

Ceea ce a rezultat sunt patru hărți care ne arată accesul cetățenilor români la serviciile de asistență medicală primară.

  1. Harta localităților fără nici un medic de familie
  2. Harta localităților cu deficit de medici de familie
  3. Harta localităților cu necesar acoperit de medici de familie
  4. Harta localităților cu excedent de medici de familie

În cifre:
➜ 328 de localități (comune) nu au nici un medic de familie

➜ 559.611 de locuitori, adică 2,52% din populația României, nu au nici un medic de familie în comuna în care locuiesc

➜ din 1414 de localități (comune și orașe) lipsesc 2187 de medici de familie

➜ doar 1496 de localități din România (47%) au suficienți medici de familie

➜ 271 de localități au mai mulți medici de familie decât este necesar pentru populația existentă. Cel mai mare excedent este în municipiul București, urmat de alte centre universitare

România nu este singura țară europeană care se confruntă cu lipsa medicilor de familie.

Alte țări europene au acționat însă și continuă să acționeze pentru a remedia această situație.

O serie de recomandări ale Comisiei Europene și Organizației Mondiale a Sănătății, precum și rapoarte rezultate în urma asistenței tehnice furnizate de Banca Mondială și OMS sunt disponibile Guvernului României pentru a face intervențiile necesare imediat.

Strategia pentru medicina de familie și planul pentru resurse umane, dezvoltate în anul 2012, respectiv 2016, nu au fost transpuse niciodată în acțiuni concrete pentru remedierea situației.

Mai multe detalii despre cele patru hărți sunt disponibile în materialul FNPMF care poate fi descărcat de aici.

Solicitare întâlniri – Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Am solicitat Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate întâlniri pentru a discuta despre problemele cabinetelor de medicina familiei și stadiul implementării soluțiilor discutate în întâlnirile de la finalul anului trecut.

Am solicitat Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate întâlniri pentru a discuta despre…

Publicată de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie pe Marţi, 11 februarie 2020

Harta localităților fără medic de familie – 2020

Harta accesului cetățenilor români la serviciile de asistență medicală primară oferite de cabinetele de medicina familiei, realizată de dr. Cătălin Petrencic pentru FNPMF – documentul integral poate fi descărcat aici (PDF).

Interviu cu dr. Cătălin Petrencic acordat RFI România – click aici.

  1. Harta localităților fără nici un medic de familie (click aici pentru detalii)

În total, 328 de localități (comune) nu au nici un medic de familie. Necesarul calculat în funcție de populația din aceste localități este de 376 de medici de familie. Populația totală a acestor comune este de 559.611 locuitori – adică 2,52% din populația României.

Dintre acestea, 282 de localități au peste 900 de locuitori, nici un medic de familie și un necesar de 330 de medici de familie. Iar 46 de localități care  au sub 900 de locuitori nu au nici un medic de familie.

2. Harta localităților cu deficit de medici de familie (click aici pentru detalii)

Deficitul total în cele 1414 localități (comune și orașe) este de 2.187 de medici de familie. Deși 28 de localități au peste 3.000 locuitori, acestea nu au cei 64 de medici de familie necesari. Dintre cele 76 de localități care au sub 900 de locuitori, doar 30 au medic de familie

3. Harta localităților cu necesar acoperit de medici de familie (click aici pentru detalii)

Doar 1.496 de localități din România (47%) nu au deficit de medici de familie.

În România există 3.181 de localități – comune, orașe și municipii.

4. Harta localităților cu excedent de medici de familie (click aici pentru detalii)

Excedentul total în 271 de localități este de 575 de medici de familie.

Aceste localități sunt atât orașe cât și comune, cel mai mare excedent fiind în municipiul București – 100 de medici de familie.

Și alte centre universitare au excedent de medici de familie, raportat la numărul de locuitori. Acestea sunt Constanța (45), Timișoara (43), Sibiu (12), Craiova (11), Brașov (10), Cluj-Napoca (8), Oradea (7).

Detalii suplimentare, informații despre sursa datelor și metodologie sunt disponibile în documentul integral, care poate fi descărcat aici.

Soluții identificate de Comisia Europeană pentru deficitul de medici în mediul rural

Problemele cunoscute de decenii și soluția realistă propusă de președintele casei de asigurări Tulcea: "Populaţia este…

Publicată de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie pe Joi, 30 ianuarie 2020

https://www.agerpres.ro/sanatate/2020/01/29/tulcea-peste-jumatate-dintre-comunitatile-din-delta-nu-au-medici-de-familie–439460?fbclid=IwAR2PnVAGpUln3ZEchK8qlNmZeC4n2d5ngs7X9KozOIZLaniSN1mqxy2Uu8E

https://ec.europa.eu/health//sites/health/files/workforce/docs/2015_healthworkforce_recruitment_retention_exsum_ro.pdf?fbclid=IwAR1y_cMvl2AHcUtIssUI3I7w6ROm6MMiiXZ3vC8eUtwytap4emojKfy-tcQ

Întâlnire cu doamna ministru Violeta Alexandru la Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Am participat astăzi împreună cu colegii de la APMA la întâlnirea de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale pe care am solicitat-o pentru a discuta cu doamna ministru Violeta Alexandru problemele cu care ne confruntăm ca angajatori și liber profesioniști. Avem expertiză pe care dorim să o oferim ca întotdeauna decidenților. Există soluții pe care avem toată deschiderea să continuăm să le discutăm, inclusiv cu agențiile și autoritățile din subordinea și sub autoritatea ministerului.

Back To Top