Ministerul Sănătăţii – România și Ministerul Educației – România au decis: fără adeverințe medicale pentru ca elevii să participe la orele de educație fizică! Un pic de birocrație eliminată.
O hotărâre binevenită, care va reduce gradul de aglomerare al cabinetelor de medicina familiei la începutul anului școlar, dar va reduce și o parte a veniturilor cabinetelor generate de documentele medicale solicitate de diferite instituții publice și private.
EURONEWS – Care este țara europeană cu cel mai bun sistemde sănătate?
„Care a fost concluzia raportului?
Țările cu cea mai mare performanță în domeniul sănătății au asigurat accesul universal la sănătate și au redus barierele legate de cheltuieli pentru sănătate.
De asemenea au investit în asistența medicală din comunitate, cum ar fi MEDICII DE FAMILIE, și au redus povara administrativă a sistemelor complicate de finanțare care cade pe umerii pacienților și personalului medical.
În sfârșit, țările cele mai performante în domeniul sănătății au investit în servicii sociale cum ar fi îngrijirea copiilor, transporturi, siguranță în comunitate, locuințe mai bune și beneficii mai mari pentru cei care muncesc. Toate acestea au dus, conform raportului, la o stare de sănătate mai bună a populației și mai puține cereri de servicii medicale evitabile”.
La revenirea din vacanțe NU SE VA SOLICITA preșcolarilor și elevilor aviz epidemiologic! – Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 826bis/30 august 2021.
Mulțumim Ministerul Sănătăţii – România Ministerul Educației – România pentru precizările clare și venite la timp!
Așteptăm propunerile membrilor, conform formatului solicitat de CNAS, pe adresa office@fnpmf.ro.
Împreună cu Asociația Națională pentru Protecția Pacienților am participat astăzi la masa rotundă cu tema ”Sănătatea angajaților. Concediile medicale.” organizată la inițiativa doamnei deputat Oana Țoiu, președintele Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială din Parlamentul Romaniei – Camera Deputatilor.
Doamna dr Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății, și domnul Adrian Gheorghe, președintele CNAS – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au participat activ la dezbatere, răspunzând propunerilor și întrebărilor reprezentanților angajatorilor, angajaților, deputaților și senatorilor prezenți în sala de ședințe și online.
Salutăm inițiativa comisiei și ne exprimăm deschiderea pentru colaborarea cu toate comisiile parlamentare astfel încât legislația rezultată să fie în folosul cetățenilor și să nu creeze blocaje în activitatea medicală sau în accesul pacienților la servicii medicale.
Domnule prim-ministru Florin Cîţu, veți arăta responsabilitate în cheltuirea banului public dacă ați inclus și veți aproba în rectificarea bugetară cel puțin 500 de milioane de lei în plus pentru medicina de familie / asistența medicală primară în partea care a mai rămas din anul 2021. Așa am ajunge la 3.5 miliarde lei, din necesarul anual de 5 miliarde de lei, pe care vi-l tot comunicăm periodic de la finalul anului 2019 încoace. Fără vreun răspuns din partea dvs. până în prezent.
Este o realitate care nu mai trebuie demonstrată că este subfinanțată asistența medicală primară, adică rețeaua strategică a României în domeniul sănătății formată din cabinetele de medicina familiei. Și nu este subfinanțată de azi, de ieri (când tot dvs. erați ministru al Finanțelor sau parlamentar) ci de două decenii.
Practic doar atunci când Guvernul României a decis să privatizeze medicina de familie, în 1999-2000, a fost finanțarea (venită tot de la nou-creata pe atunci casă de asigurări de sănătate) la nivelul la care trebuia să fie.
Nici un medic de familie nu a închis cabinetul în 2020, deși cabinetele sunt private iar prim-ministrul Ludovic Orban și Ministerul Sănătăţii – România condus la acea vreme de Nelu Tataru au ignorat strigătele de ajutor ale medicilor de familie, concentrându-se doar pe spitale și sistemul de urgență.
Cheltuielile din acea perioadă de mii de euro, suportate din buzunar de medicii de familie, nu au fost nici până în prezent rambursate în vreun fel, cabinetele fiind neeligibile pentru toate formele de ajutor de stat dintre cele puține existente. Veniturile medicilor de familie și ale asistentelor din cabinetele de medicina familiei nu au crescut decât ici-colo, unde au avut loc să fie angajați de primării în centrele de vaccinare. Deci unde au muncit în plus, pentru venituri în plus. Dar pentru munca epuizantă, continuă, fără pauză și presărată cu infectări cu covid la cabinet și chiar decese, recunoașterea financiară nu a venit nici până în prezent.
Vorbeați recent de stimulente de peste 1 miliard de lei pentru medicii de familie, domnule prim-ministru, deși nimeni din medicina de familie nu a văzut acel miliard. Mai spuneați că nu ați văzut rezultate (!). Ce rezultate credeți că veți vedea dacă nu arătați #RESPECTpentruMedicinadeFamilie, respect care se manifestă și prin finanțarea corectă pentru munca istovitoare a medicilor de familie?
Să vă mai spunem si că medicii de familie sunt cei mai corecți plătitori de taxe și contribuții din România, deci că aproape jumătate din finanțarea aprobată se întoarce, de fapt, într-o formă sau alta, în bugetul țării? Țineți cont doar de faptul că medicii de familie, prin cabinetele lor private, angajează peste 20.000 de persoane – asistenți medicali, registratori, îngrijitori, contabili și alt personal auxiliar.
Domnule prim-ministru, fiți în #EchipaCâștigătoare a celor care înțeleg valoarea medicinei de familiei în România anului 2021 și alocă bugetul necesar pentru servicii medicale de calitate pentru toți români, de toate vârstele, din toate mediile, aproape de ei.
Col. dr. Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV:
„În ceea ce privește vaccinarea la cabinetele de medicină de familie, în momentul acesta peste un sfert din medicii de familie de la nivel național care au contract încheiat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, adică 2.621 de medici de familie, înregistrează activități de vaccinare în cabinetele proprii.
Au fost vaccinați până astăzi 277.120 de persoane, majoritatea – 54,38% – fiind din mediul rural.
Sunt mai multe județe care au peste 11 mii de persoane vaccinate în cabinetele de medicină de familie, cele mai multe fiind în Timiș, cu peste 15 mii de persoane vaccinate, urmat de județul Argeș, municipiul București, Prahova, Mureș, Iaşi, Dâmbovița, Dolj. Sunt județe, repet, cu peste 11 mii de persoane vaccinate la nivelul cabinetelor de medicină de familie.
Însă aș vrea să menționez faptul că, dacă numărul medicilor de familie care vaccinează rămâne constant, la un moment dat activitatea și ritmul de vaccinare în cabinete evident că va scădea progresiv, pe măsură ce se va epuiza lista de… sau persoanele doritoare din lista proprie.
Sigur că există posibilitatea să se vaccineze oricine dorește în acele cabinete, însă ideal pentru noi ar fi ca un număr mai mare din colegii noștri din rețeaua de medicină de familie să participe la acest proces de vaccinare, tocmai pentru a crește accesul persoanelor din lista proprie la vaccinare.
În ceea ce privește vaccinarea pacienților internați în unitățile medicale, 146 de spitale publice înregistrează activități de vaccinare și au fost peste 5.217 pacienți deja vaccinați și 26 de spitale private, în care au fost vaccinați peste 1.050 de pacienți.”
Unde sunt banii, domnule prim-ministru?
Unde sunt stimulentele, domnule premier?
Unde sunt cei peste 100 lei/pacient* pe care spuneți că i-ați aprobat ca să stimulați medicii de familie să „intre” în campania de vaccinare?
*sumă rezultată împărțind „peste 1 miliard de lei” la 10 milioane de persoane, ținta inițială anunțată de Guvernul României și președintele RO Vaccinare/CNCAV la începutul anului.
Declarația domnului prim-ministru Florin Cîţu:
„La începutul anului, ne-a fost prezentată o strategie de la Ministerul Sănătăţii prin care ofeream stimulente medicilor de familie care să intre în campania de vaccinare. Am fost de acord, sumele erau foarte mari – vorbim de miliarde de lei, peste un miliard de lei, parcă – şi, totuşi, campania nu a dat rezultatele pe care le-am dorit, de aceea sunt sceptic.”
Premierul României, Florin Cîţu:
“Nici în educaţie nu vreau să mai investim fără să avem rezultate, nici în sănătate nu vreau să mai investim fără să avem rezultate. Românii şi noi toţi trebuie să cerem de la guvernanţi ca aceste investiţii din bani publici să se vadă şi în rezultate.”
Banca Mondială:
„Sunt necesare investiții semnificative, nu doar ajustări la margini, pentru a pune asistența medicală primară în centrul sistemelor de sănătate. Sunt necesare resurse substanțiale pentru finanțarea unui set de servicii garantate care acordă o pondere adecvată promovării sănătății și prevenirii bolilor și include funcții de bază în domeniul sănătății publice și securității sănătății, inclusiv supravegherea bolii, răspunsul la focar, prevenirea și controlul infecțiilor, precum și monitorizarea și evaluarea. (…) Pentru marea majoritate a țărilor, se poate argumenta că aceste investiții ar plăti dividende mari – prin îmbunătățirea sănătății populației, promovarea incluziunii economice și îmbunătățirea competitivității țărilor.”
Sursa: https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/35842
„Walk the talk” sau „fapte, nu vorbe!” despre medicina de familie.
Cel mai recent raport al Băncii Mondiale atrage atenția guvernelor că de jumătate de secol nu fac decât să vorbească despre asistența medicală primară, fără a investi masiv din punct de vedere financiar în medicina de familie și a produce reformele necesare în sistemele de sănătate.
„Lumea a așteptat suficient de mult timp pentru asistența medicală primară de înaltă performanță (AMP). Este timpul să livrăm. În urmă cu 40 de ani, liderii mondiali au îmbrățișat promisiunea sănătății pentru toți prin AMP. Această viziune a inspirat generații. Dar, timp de aproape o jumătate de secol, țările s-au străduit să discute despre AMP. Nu am construit sisteme de sănătate ancorate într-un AMP puternic acolo unde erau cel mai mult necesare. Astăzi, #COVID19 ne-a adus la masa judecății acestui eșec comun – dar și șansa de a produce schimbarea în cele din urmă.Pandemia a arătat factorilor de decizie politică și cetățenilor obișnuiți de ce contează sistemele de sănătate și ce se întâmplă atunci când eșuează. Procedând astfel, a creat, de asemenea, o șansă întâlnită o dată într-o generație pentru schimbarea structurală a sistemului de sănătate. Reformele îndrăznețe pot pregăti acum sistemele de sănătate pentru viitoarele crize și pot aduce la îndemână obiective precum acoperirea universală a sănătății (UHC).
Asistența medicală primară deține cheia acestor transformări. Dar pentru a îndeplini această promisiune, plimbarea (n.n. vorbele) trebuie să se potrivească în cele din urmă cu discuția (n.n. faptele).
Acest raport prezintă o agendă către AMP reimaginată, adecvată scopului. Pune trei întrebări despre reforma sistemelor de sănătate construite în jurul AMP: „De ce?”, „Ce?” și „Cum?”.
Deoarece AMP există de zeci de ani, de ce să scriem acum un raport gros despre asta?
Răspunsul este acesta: caracteristicile AMP de înaltă performanță sunt exact cele care sunt cele mai critice pentru gestionarea presiunilor care apar pe sistemele de sănătate din lumea post-COVID.
Provocările includ viitoarele focare infecțioase și alte amenințări emergente, dar și tendințele structurale pe termen lung care remodelează mediile în care sistemele funcționează în perioade fără crize.
Acest raport evidențiază trei seturi de megatrenduri care vor afecta din ce în ce mai mult sistemele de sănătate în deceniile următoare: schimbări demografice și epidemiologice; schimbări în tehnologie; și evoluția așteptărilor cetățenilor pentru îngrijirea sănătății.” –
“World Bank. 2021. Walking the Talk : Reimagining Primary Health Care After COVID-19. World Bank, Washington, DC. © World Bank.
https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/35842License: CC BY 3.0 IGO.”