Loading....

Întâlnire între Ministerul Sănătății și organizațiile medicilor de familie pe tema PNRR

Președintele FNPMF, dr. Raluca Zoițanu, a participat astăzi alături de reprezentanții altor organizații ale medicilor de familie la o videoconferință organizată de Ministerul Sănătăţii având ca temă Planul Național de Redresare și ReziliențăComponenta C12 – Investiția I1 Dezvoltarea infrastructurii prespitalicești – subinvestiția I1.1 Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală primară.

Reprezentantul Ministerului Sănătății, domnul Bogdan Sticlosu, consilier în cabinetul domnului secretar de stat Andrei Baciu, a prezentat principalele direcții de investiții pentru cele peste 3000 de cabinete de medicina familiei. Unitățile sanitare vor putea fi renovate și/sau dotate cu echipamente medicale prin fonduri din PNRR în perioada următoare, termenul de finalizare al investiției fiind luna iunie 2023. Prioritate vor avea cabinetele din mediul rural și zonele defavorizate, precum și asocierile de cabinete. Criteriile de selecție urmează să fie stabilite în săptămânile următoare împreună cu Comisia Europeană, iar apelurile pentru proiecte sunt planificate pentru lansare până la finalul lunii iunie 2022.

FNPMF și-a exprimat încă o dată susținerea pentru Ministerul Sănătății în implementarea PNRR, punând la dispoziția echipei PNRR din cadrul ministerului toate informațiile și datele pe care FNPMF le deține despre infrastructura cabinetelor, situația juridică a spațiilor cabinetelor, exemple de bună practică din alte proiecte de renovare și dotare a cabinetelor de medicina familiei, dar și nevoile percepute de medicii de familie pentru renovarea și dotarea cabinetelor, așa cum au fost exprimate în chestionarele realizate în ultimii ani de FNPMF.

La videoconferință au participat și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică (doamna dr. Carmen Ungurean) și ai Administrației Prezidențiale (doamna dr. Loreta Păun).

Apreciem dialogul continuu pe tema PNRR al MinisteruluI Sănătății cu Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie. Avem convingerea că subinvestiția I 1.1. va fi un succes, deoarece medicii de familie au fost consultați încă din primele etape ale elaborării planului, iar colaborarea continuă și în faza de implementare a PNRR, în care ne aflăm în prezent. Pacienții români merită și vor avea acces până la mijlocul anului viitor în peste 3000 de cabinete de medicina familiei modernizate, renovate și dotate la standarde europene. Sperăm ca aceste investiții în medicina familiei să fie doar începutul și să atragă tinerii medici către specialitatea cea mai frumoasă și complexă dintre toate specialitățile medicale.

dr. Raluca Zoițanu, președinte FNPMF

#PNRR

#RESPECTpentruMedicinadeFamilie

#GRIJĂpentruPacienti

Finanțare europeană pentru investiții în 3000 de cabinete de medicina familiei prin Programul Național de Redresare și Reziliență

Printre primele proiecte finanțate din PNRR, care trebuie să înceapă anul viitor și să fie deja finalizate în 2023, se numără şi renovarea şi dotarea celor 3000 de cabinete de medicina familiei!

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a solicitat în luna octombrie Ministerului Sănătății şi Ministerului Dezvoltării date privind starea spațiilor (clădirilor) în care funcționează cabinetele medicale de medicina familiei, în baza OUG 68/2008. Aşteptăm cu interes datele solicitate.

În acelaşi timp asigurăm Ministerul Sănătății că vom sprijini toate eforturile pe care le va depune pentru a finaliza la termen proiectul privind cabinetele de medicina familiei din PNRR, în măsura în care acest sprijin ne va fi solicitat.

Componenta Sănătate din Planul Național de Redresare și Reziliență al României aprobat de Consiliul UE (28 octombrie 2021) (https://mfe.gov.ro/pnrr/)

Investiții și rezultate

Premierul României, Florin Cîţu:

“Nici în educaţie nu vreau să mai investim fără să avem rezultate, nici în sănătate nu vreau să mai investim fără să avem rezultate. Românii şi noi toţi trebuie să cerem de la guvernanţi ca aceste investiţii din bani publici să se vadă şi în rezultate.”

Sursa: https://www.edupedu.ro/citu-nu-vreau-sa-investim-in-educatie-si-cercetare-fara-sa-avem-rezultate-a-finanta-doar-de-dragul-finantarii-de-la-buget-nu-cred-ca-este-o-solutie-chiar-daca-ii-spunem-intre-ghilimele-cercetare/

Banca Mondială:

„Sunt necesare investiții semnificative, nu doar ajustări la margini, pentru a pune asistența medicală primară în centrul sistemelor de sănătate. Sunt necesare resurse substanțiale pentru finanțarea unui set de servicii garantate care acordă o pondere adecvată promovării sănătății și prevenirii bolilor și include funcții de bază în domeniul sănătății publice și securității sănătății, inclusiv supravegherea bolii, răspunsul la focar, prevenirea și controlul infecțiilor, precum și monitorizarea și evaluarea. (…) Pentru marea majoritate a țărilor, se poate argumenta că aceste investiții ar plăti dividende mari – prin îmbunătățirea sănătății populației, promovarea incluziunii economice și îmbunătățirea competitivității țărilor.”

Sursa: https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/35842

Investiția în medicina de familie – raportul Băncii Mondiale 2021

„Walk the talk” sau „fapte, nu vorbe!” despre medicina de familie.


Cel mai recent raport al Băncii Mondiale atrage atenția guvernelor că de jumătate de secol nu fac decât să vorbească despre asistența medicală primară, fără a investi masiv din punct de vedere financiar în medicina de familie și a produce reformele necesare în sistemele de sănătate.


„Lumea a așteptat suficient de mult timp pentru asistența medicală primară de înaltă performanță (AMP). Este timpul să livrăm. În urmă cu 40 de ani, liderii mondiali au îmbrățișat promisiunea sănătății pentru toți prin AMP. Această viziune a inspirat generații. Dar, timp de aproape o jumătate de secol, țările s-au străduit să discute despre AMP. Nu am construit sisteme de sănătate ancorate într-un AMP puternic acolo unde erau cel mai mult necesare. Astăzi, #COVID19 ne-a adus la masa judecății acestui eșec comun – dar și șansa de a produce schimbarea în cele din urmă.

Pandemia a arătat factorilor de decizie politică și cetățenilor obișnuiți de ce contează sistemele de sănătate și ce se întâmplă atunci când eșuează. Procedând astfel, a creat, de asemenea, o șansă întâlnită o dată într-o generație pentru schimbarea structurală a sistemului de sănătate. Reformele îndrăznețe pot pregăti acum sistemele de sănătate pentru viitoarele crize și pot aduce la îndemână obiective precum acoperirea universală a sănătății (UHC).

Asistența medicală primară deține cheia acestor transformări. Dar pentru a îndeplini această promisiune, plimbarea (n.n. vorbele) trebuie să se potrivească în cele din urmă cu discuția (n.n. faptele).

Acest raport prezintă o agendă către AMP reimaginată, adecvată scopului. Pune trei întrebări despre reforma sistemelor de sănătate construite în jurul AMP: „De ce?”, „Ce?” și „Cum?”.

Deoarece AMP există de zeci de ani, de ce să scriem acum un raport gros despre asta?

Răspunsul este acesta: caracteristicile AMP de înaltă performanță sunt exact cele care sunt cele mai critice pentru gestionarea presiunilor care apar pe sistemele de sănătate din lumea post-COVID.

Provocările includ viitoarele focare infecțioase și alte amenințări emergente, dar și tendințele structurale pe termen lung care remodelează mediile în care sistemele funcționează în perioade fără crize.

Acest raport evidențiază trei seturi de megatrenduri care vor afecta din ce în ce mai mult sistemele de sănătate în deceniile următoare: schimbări demografice și epidemiologice; schimbări în tehnologie; și evoluția așteptărilor cetățenilor pentru îngrijirea sănătății.” –

“World Bank. 2021. Walking the Talk : Reimagining Primary Health Care After COVID-19. World Bank, Washington, DC. © World Bank.


https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/35842

License: CC BY 3.0 IGO.”

Chestionar fonduri nerambursabile pentru medicina de familie

FNPMF a derulat un sondaj în rândul medicilor de familie în luna aprilie privind accesarea fondurilor nerambursabile de către cabinetele de medicina familiei din România. Au completat chestionarul 662 de medici de familie din toate județele României și din municipiul București.

Sinteza răspunsurilor poate fi accesată aici:

Back To Top