Președintele FNPMF, dr. Raluca Zoițanu, a vorbit despre noul contract-cadru la Actualitatea cu Tudor Mușat
https://www.b1tv.ro/inregistrari/actualitatea-cu-tudor-musat/30-06-2021

Președintele FNPMF, dr. Raluca Zoițanu, a vorbit despre noul contract-cadru la Actualitatea cu Tudor Mușat
https://www.b1tv.ro/inregistrari/actualitatea-cu-tudor-musat/30-06-2021
Certificatul digital covid
Articolul 3
(1) Pe teritoriul României, eliberarea certificatelor se realizează prin portalul https://certificat-covid.gov.ro, în format electronic, pe baza datelor necesare din actul de identitate sau, după caz, din pașaport sau din documentul eliberat în condițiile legii pentru străini.
(2) În cazul în care persoana solicită eliberarea certificatului doar în format letric, acesta se poate adresa
(3) Solicitarea de eliberare a certificatului pe portalul prevăzut la alin. (1) trebuie realizată de către solicitant după cum urmează:
a) pentru certificatele de vaccinare și de vindecare, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de momentul utilizării certificatului;
b) pentru certificatele de testare, după efectuarea testului, dar cu cel puțin 12 ore sau 48 de ore, în funcție de tipul de test efectuat, înainte de momentul utilizării certificatului.
OUG 68/2021: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/243941
Mulțumim doamnei ministru Ioana Mihăilă pentru dialogul constructiv cu medicii de familie și decizia luată astăzi de Guvernul României cu privire la certificatul digital. Certificatul poate fi descărcat de persoanele interesate începând cu 1 iulie din platforma certificat-covid.gov.ro.Persoanele care au nevoie de asistență în descărcarea certificatului se pot adresa
– instituții publice în serviciul cetățeanului.
Medicii de familie rămân alături de pacienți zi de zi pentru toate nevoile medicale, curative și preventive, inclusiv vaccinarea împotriva covid-19.
Președintele României Klaus Iohannis și directorul regional al WHO Regional Office for Europe Hans Kluge au dat un semnal clar în luna aprilie a acestui an. Încă așteptăm finanțarea necesară pe care doar Guvernul României o poate aproba, prin decizia prim-ministrului.
Ne bucură investiția de câteva sute de milioane de euro din PNRR stabilită deja pentru modernizarea și dezvoltarea a 3000 de cabinete de medicina familiei din totalul de peste 10.000 de astfel de cabinete din România. Dar nu este suficient, domnule prim-ministru Florin Cîţu! Investițiile din PNRR vor da rezultate abia în anul 2023. Pacienții au nevoie de acces la serviciile oferite de medicii de familie acum. Arătați
#RESPECTpentruMedicinadeFamilie și #GRIJĂpentruPacienți prin aprobarea a 500 milioane de lei la următoarea rectificare bugetară. Este suma minimă de care avem nevoie acum, din necesarul de 5 miliarde de lei anual pentru cele 10.000 de cabinete de medicina familiei care îngrijesc întreaga populație a țării, din centrul Bucureștiului până în cele mai izolate sate din România.
Știm cu toții că banii există și că este una dintre responsabilitățile pe care Guvernul României o are – gestionarea eficientă a bugetului și garantarea sănătății românilor, prin acces la servicii de asistență medicală primară.
Newsletterul Decât o Revistă de azi: „Am făcut un sondaj în comunitatea noastră de pe Instagram și am aflat că 75% dintre cei peste 2.000 de oameni care au răspuns cred că medicii sunt încă angajați la stat, 55% cred că dispensarele de stat încă mai funcționează, iar percepția majoritară e că medicii de familie „nu fac medicină cu adevărat, tu tot la spital trebuie să mergi”.
De ce credem că medicii de familie sunt angajați la stat și cum e de fapt?
Sorana: Această preconcepție vine din mentalitatea (și „obișnuința”) că asistența sanitară, ca și educația, sunt servicii publice gratuite, asigurate de stat, pentru care plătim taxe și, în acest caz particular, asigurări de sănătate. Înțelegerea simplistă este că tot ce nu e clinică privată e „de stat”, iar personalul medical – angajat la stat. În cazul medicilor de familie, această idee e întărită de faptul că, mai ales în rural, cabinetele funcționează în clădirile fostelor dispensare, care până în anii ’90 reuneau medici de mai multe specialități.
Medicina de familie însă a fost privatizată la sfârșitul anilor ’90, iar medicii au devenit mici antreprenori, responsabili să-și găsească pacienți, să încheie contracte de prestări servicii cu Casele Județene de Asigurări și să-și gestioneze singuri bugetul: chirie, utilități, aparatură medicală, softuri informatice, salariul lor și al asistentei.”
Interviul integral în newsletterul Stare de DoR de săptămâna aceasta, disponibil comunității susținătorilor DoR. Detalii abonament: https://www.dor.ro/sustine/
Foto: Ioana Moldovan. Dispensarul din comuna Lisa, județul Brașov, cu farmacia, cabinetul medical și locuința medicului.
Întregul reportaj: https://www.dor.ro/medici-de-familie-asteptari/
Un pas spre rezolvarea problemelor reclamate de peste un deceniu de medicii de familie! Ministerul Sănătăţii – România și CNAS – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au emis ordinul ministrului sănătății și președintelui casei naționale de asigurări de sănătate nr. 564/499/2021 prin care sunt aprobate protocoalele terapeutice pentru un număr de medicamente cu prescriere limitată de anumite indicații medicale. Istoric:
MS și CNAS au introdus în anul 2008, prin ordinul nr. 1301/500/2008, o serie de protocoale terapeutice pentru prescrierea medicamentelor în regim compensat sau gratuit. Inițierea tratamentului cu aceste medicamente în regim compensat sau gratuit poate fi făcută, în general, doar de medicii din ambulatoriul de specialitate sau spital, iar monitorizarea evoluției și continuarea prescrierii pentru un număr de luni, menționat în scrisoarea medicală, poate fi făcută de medicii de familie pentru unele dintre aceste medicamente.
Între anii 2008 și 2021 ordinul a fost modificat de 28 de ori!!! Iar 21 dintre aceste modificări au fost făcute în doar șase ani, între anii 2015 și 2020. Fără un abonament la Monitorul Oficial și abilități de căutare extinse, unui medic de familie îi era practic imposibil să rămână la curent cu legislația în vigoare privind prescrierea compensată sau gratuită a medicamentelor, atunci când avea nevoie de ea, în mijlocul unei consultații.
Nici siteul CNAS nu era de folos medicilor, informația fiind rareori prezentată într-o formă ușor de folosit. Link în comentarii.
Abia după protestul amplu al coaliției #SolidariPentruSănătate formată din Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, Societatea Naţională de Medicina Familiei și mai multe organizații ale pacienților, CNAS a publicat la finalul anului 2017 un tabel în care limitările de prescriere și conținutul protocoalelor terapeutice erau mai ușor de găsit.
Pentru problemele generate de aceste protocoale terapeutice, sistemele informatice deficiente și lipsurile din sistem, medicii de familie au fost găsiți vinovați de unele case de asigurări de sănătate județene, în urma rapoartelor de control ale Curții de Conturi, și puși să plătească contravaloarea medicamentelor prescrise pacienților în mod real și corect din punct de vedere medical. Unii medici de familie, ajutați de organizațiile profesionale și patronale, s-au apărat în instanță în fața acestor abuzuri și au câștigat. Casele de asigurări de sănătate au fost obligate de instanță să achite și cheltuielile de judecată.
Pandemia a obligat CNAS să suspende mare parte din limitările de prescriere, pentru că pacienții nu mai puteau să obțină scrisorile medicale cu ușurință în starea de urgență. Măsura se păstrează încă pe toată durata stării de alertă dar apoi lucrurile vor reveni la „normal”, cu limitările cunoscute din protocoalele terapeutice și cu multe drumuri inutile ale pacienților doar pentru obținerea scrisorii medicale din ambulatoriul de specialitate sau spital.Ordinul aprobat în urmă cu câteva săptămâni nu elimină încă limitările de prescriere, deoarece reevaluarea protocoalelor necesită timp și multe decizii luate de comisiile de specialitate pentru fiecare medicament în parte. Dar este un pas important și o dovadă a seriozității cu care conducerea MS și CNAS tratează această problemă nerezolvată de peste un deceniu. Identificarea protocolului pentru fiecare medicament în parte este de acum mult mai facilă atât medicilor de familie cât și medicilor de alte specialități și ne dă speranța că noul termen pentru includerea avertizărilor pentru fiecare protocol în Sistemul Informatic al Prescripției Electronice – 1 ianuarie 2022 – va fi, de această dată, respectat. Termenul inițial a fost 1 iulie 2018, asumat de CNAS tot la solicitarea medicilor de familie și pacienților.
„Unii medici de familie fac tot ce așteptăm de la ei, și mai mult. Alții nu. De ce? Când statul, medicii și pacienții își vânează unii altora greșelile, toată lumea pierde.”
Un reportaj de Sorana Stănescu, ilustrat cu fotografii de Ioana Moldovan. Timp de citire: 40 de minute. Publicat online pe 23 iunie 2021.
Disponibil integral pe siteul DoR, aici: https://www.dor.ro/medici-de-familie-asteptari/
În prezent, în fiecare județ și în municipiul București există cabinete de medicina familiei la care orice persoană – indiferent dacă este sau nu înscrisă pe lista medicului de familie și dacă are sau nu are asigurare de sănătate – se poate vaccina cu vaccinul produs de compania Johnson&Johnson. Acest vaccin necesită o singură doză și asigură imunitate după 14 zile de la momentul vaccinării.
Pentru vaccinare în cabinetul medicului de familie este necesară programarea telefonică. Lista cabinetelor și datele de contact pot fi găsite pe siteurile Direcțiilor de Sănătate Publică.
Conform informațiilor oferite de CNCAV la începutul săptămânii, peste 2500 de cabinete de medicina familiei au încheiat până în prezent contracte cu casele de asigurări pentru vaccinare, procesul fiind în desfășurare și în perioada următoare. Dintre acestea, 1932 de cabinete de medicină de familie au primit și dozele de vaccin și materialele necesare de la DSP și au început vaccinarea.
981 de cabinete de medicina familiei care vaccinează deja sunt în mediul urban și 951 în mediul rural.
Medicii de familie au vaccinat în cabinete până în prezent 48.833 de persoane, dintre acestea doar 43.3% având reședința în mediul urban.
Până la 23 mai 2021, cele mai multe persoane vaccinate în mediul urban în cabinetele de medicina familiei au fost în județul Timiș, municipiul București, județul Dâmbovița și județul Dolj.
În aceeași perioadă, în mediul rural topul județelor este următorul: Timiș, Călărași, Dolj, Dâmbovița, Mureș!
Cabinetele medicale pot solicita în prezent de la Direcțiile de Sănătate Publică oricare dintre cele patru tipuri de vaccin autorizate în România, în funcție de solicitările primite din partea pacienților.
Sursa datelor: videoconferința CNCAV din 25 mai – https://www.facebook.com/ROVaccinare/videos/2825131541134502/
Consiliul Director al Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), întrunit în ședința din data de 30 martie 2021, în temeiul art. 6.2.2 din Statut, a hotărât să convoace Adunarea Generală a FNPMF în data de 28 mai 2021, în intervalul orar 12:00 – 13:00, online, pe platforma Zoom.
Convocatorul este disponibil aici.
Raport UBB Cluj, UNICEF – „Evaluarea interacțiunii și a mecanismelor de comunicare dintre autoritățile sanitare și public în contextul pandemiei de COVID-19”, 2022 – click aici
Raport special al Avocatului Poporului privind lipsa medicilor de familie din zona rurală și din zonele defavorizate sau greu accesibile, 2021. Pagina raportului – click aici
Harta accesului cetățenilor români la serviciile de asistență medicală primară oferite de cabinetele de medicina familiei, realizată de FNPMF, 2020 – click aici
Raportul „Recrutarea şi menţinerea forţei de muncă în domeniul sănătăţii în Europa”, finanțat de Comisia Europeană, 2015. Pagina raportului – click aici
Strategia naţională de sănătate 2014-2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naţionale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 – click aici
Strategia pentru dezvoltarea asistenței medicale primare în România între anii 2012-2020, dezvoltat pentru Ministerul Sănătății cu finanțare de la Banca Mondială de Oxford Policy Management – 2012
Raportul OMS privind evaluarea structurii și furnizării serviciilor de asistență medicală primară în România, utilizând instrumentele PCET și PCQMT – 2012. Pagina raportului – click aici
Raportul NICE International pentru revizuirea conţinutului şi proceselor de listare pentru pachetul de bază al serviciilor şi tehnologiilor de sănătate pentru România – 2012
Raportul Băncii Mondiale asupra sistemului de sănătate din România, 2011 – Pagina raportului – click aici