Loading....

Solicitare rectificare bugetară

Președintele României Klaus Iohannis și directorul regional al WHO Regional Office for Europe Hans Kluge au dat un semnal clar în luna aprilie a acestui an. Încă așteptăm finanțarea necesară pe care doar Guvernul României o poate aproba, prin decizia prim-ministrului.

Ne bucură investiția de câteva sute de milioane de euro din PNRR stabilită deja pentru modernizarea și dezvoltarea a 3000 de cabinete de medicina familiei din totalul de peste 10.000 de astfel de cabinete din România. Dar nu este suficient, domnule prim-ministru Florin Cîţu! Investițiile din PNRR vor da rezultate abia în anul 2023. Pacienții au nevoie de acces la serviciile oferite de medicii de familie acum. Arătați

#RESPECTpentruMedicinadeFamilie și #GRIJĂpentruPacienți prin aprobarea a 500 milioane de lei la următoarea rectificare bugetară. Este suma minimă de care avem nevoie acum, din necesarul de 5 miliarde de lei anual pentru cele 10.000 de cabinete de medicina familiei care îngrijesc întreaga populație a țării, din centrul Bucureștiului până în cele mai izolate sate din România.

Știm cu toții că banii există și că este una dintre responsabilitățile pe care Guvernul României o are – gestionarea eficientă a bugetului și garantarea sănătății românilor, prin acces la servicii de asistență medicală primară.

Rapoarte și strategii privind medicina de familie din România

Raport UBB Cluj, UNICEF – „Evaluarea interacțiunii și a mecanismelor de comunicare dintre autoritățile sanitare și public în contextul pandemiei de COVID-19”, 2022 – click aici


Raport special al Avocatului Poporului privind lipsa medicilor de familie din zona rurală și din zonele defavorizate sau greu accesibile, 2021. Pagina raportului – click aici


Harta accesului cetățenilor români la serviciile de asistență medicală primară oferite de cabinetele de medicina familiei, realizată de FNPMF, 2020 – click aici


Raportul „Recrutarea şi menţinerea forţei de muncă în domeniul sănătăţii în Europa”, finanțat de Comisia Europeană, 2015. Pagina raportului – click aici


Strategia naţională de sănătate 2014-2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naţionale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 – click aici


Strategia pentru dezvoltarea asistenței medicale primare în România între anii 2012-2020, dezvoltat pentru Ministerul Sănătății cu finanțare de la Banca Mondială de Oxford Policy Management – 2012


Raportul OMS privind evaluarea structurii și furnizării serviciilor de asistență medicală primară în România, utilizând instrumentele PCET și PCQMT – 2012. Pagina raportului – click aici


Raportul NICE International pentru revizuirea conţinutului şi proceselor de listare pentru pachetul de bază al serviciilor şi tehnologiilor de sănătate pentru România – 2012


Raportul Băncii Mondiale asupra sistemului de sănătate din România, 2011 – Pagina raportului – click aici



A fost aprobată plata vaccinărilor împotriva covid-19 în cabinet

Actul normativ inițiat de Ministerul Sănătăţii în urmă cu trei săptămâni a primit și avizul de la Ministerul Finanţelor și a fost aprobat astăzi în ședința de guvern.

Astfel în Guvernul României a fost făcut un penultim pas atât pentru plata cabinetelor de medicina familiei care din 15 ianuarie programează pacienții pentru vaccinarea împotriva covid-19 în centrele de vaccinare, îi informează despre vaccinare și monitorizează reacțiile adverse, cât și pentru plata cabinetelor care vor începe vaccinarea din data de 4 ma

Ultimul pas necesar este încheierea contractelor dintre cabinetele medicale și casele județene de asigurări de sănătate. Acestea din urmă sunt cele care vor face plățile restante pentru programări, respectiv plățile viitoare pentru vaccinarea în cabinet.

Modelul de contract este prevăzut în Anexa 1 a Ordinului nr. 68/101/2021 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/236840), care urmează să fie modificat de Ministerul Sănătății și Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru a fi actualizat cu prevederile OUG aprobată astăzi de Executiv.

FNPMF în presă – Hotnews.ro „De ce refuză mulți medici de familie din România să vaccineze anti-COVID: „Banii sunt umilitori””

Hotnews: O părere destul de răspândită pe care întâlnit-o printre medicii de familie cu care am stat de vorbă este aceea că pacienții sunt reticenți la vaccin din cauza informațiilor negative despre vaccinuri apărute în media. Iar locuitorii de la sat au mai multă încredere în TV, decât în doctori.

Pe de altă parte, numărul mic de medici înscriși în acest program este dat și de reticența lor la măsurile luate de autorități și implementarea acestora, cât și de faptul că multora le este imposibil să vaccineze în propriul cabinet, deoarece nu au condițiile necesare.

Raluca Zoițanu, medic de familie și președinta Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, explică această reticență:

„Mulți medici de familie sunt indeciși asupra semnării contractului de vaccinare pentru că nu este clar ce condiții trebuie să îndeplinească spațiul cabinetului în situația specială de vaccinare împotriva covid-19 – sunt suficiente condițiile pentru vaccinarea anti-gripală? Dozele de vaccin trebuie livrate la cabinet în timp util de Direcțiile de Sănătate Publică sau echipele Armatei, nu cum s-a întâmplat în primele zile ale proiectului-pilot din județul Timiș, fapt ce a dus la întârzierea vaccinării și la un aparent eșec.”

În plus, Raluca Zoițanu spune că tipul de vaccin distribuit în cabinetele medicilor de familie trebuie să fie cel în care și pacienții au încredere, altfel dozele riscă să rămână neutilizate, cum se întâmplă și în unele centre de vaccinare în prezent.


„În final, plata activității de vaccinare trebuie să fie stimulativă”, spune Raluca Zoițanu.

Întregul articol poate fi citit aici: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24756966-nu-vor-medicii-familie-participe-vaccinare.htm

Finanțarea rețelei strategice de cabinete de medicină de familie

Analiză pentru perioada 1999-2021 și solicitare de buget pentru anul 2021

Documentul a fost trimis liderilor de grup parlamentar din Camera Deputaților și Senat, prim-ministrului, ministrului Finanțelor, Sănătății și președintelui CNAS.

Documentul poate fi citit pe pagina FNPMF, aici http://fnpmf.ro/2021-FNPMF-analiza-finantare-AMP-1999-2021-si-solicitare-buget-2021.pdf

Solicităm 5 miliarde de lei pentru medicina de familie, nu promisiuni!

Este bine că premierul cunoaște și recunoaște public problemele cu care se confruntă medicina de familie din perspectiva resursei umane.

Promisiunile din campania electorală riscă să rămână doar promisiuni în absența acțiunilor clare, necesare chiar acum.

Rectificarea bugetară din luna noiembrie pentru bugetul anului 2020 și proiectul de buget pentru anul 2021 sunt acțiuni clare la îndemâna premierului.

5 miliarde de lei este bugetul anual necesar medicinei de familie.

5 miliarde de lei în anul 2020.

5 miliarde de lei în anul 2021.

În anul 2020 bugetul medicinei de familie este doar 2.8 miliarde lei.

#RESPECTpentruMedicinadeFamilie

#FAPTEnuPromisiuni

https://www.agerpres.ro/politica/2020/11/06/orban-vor-ramane-zone-fara-medici-de-familie-si-trebuie-sa-crestem-atractivitatea-acestei-specializari–604843

Grafic – subfinanțarea rețelei de medicina familiei

Din peste 52 miliarde lei alocați din fonduri publice pentru Sănătate, cabinetele de medicina familiei sunt lăsate să factureze maximum 2,8 miliarde anual. Restul activității – muncă voluntară și bani aduși de acasă!

Cabinetele de medicina familiei trebuie să aibă alocate 5 miliarde de lei anual dar nimeni de pe lanțul CNAS, Guvern, Parlament, Președinte nu vrea să aprobe această sumă.

De peste un deceniu subfinanțarea gravă a medicinei de familie este recunoscută public de toate partidele și de toți politicienii din toate instituțiile dar banii nu sunt niciodată alocați.

https://www.facebook.com/FederatiaMF/posts/2713688118877849

Harta accesului cetățenilor români la serviciile de asistență medicală primară oferite de cabinetele de medicina familiei

Pe 20 decembrie 2019 am publicat ceea ce credeam că sunt cele două hărți ale localităților unde nu există deloc medici de familie și unde nu sunt suficienți medici de familie, raportat la populația existentă.

Răspunsurile colegilor medici de familie din țară ne-au arătat că datele pe care le-am folosit atunci, primite de la CNAS – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, erau incomplete. Așadar am trimis din nou solicitări în baza Legii accesului la informații de interes public, de data aceasta la CASAOPSNAJ. Iar colegul nostru, dr. Catalin Petrencic, a adunat localitate cu localitate numărul cetățenilor de pe siteul Institutul Național de Statistică și a comparat cu datele primite de la CNAS.

Ceea ce a rezultat sunt patru hărți care ne arată accesul cetățenilor români la serviciile de asistență medicală primară.

  1. Harta localităților fără nici un medic de familie
  2. Harta localităților cu deficit de medici de familie
  3. Harta localităților cu necesar acoperit de medici de familie
  4. Harta localităților cu excedent de medici de familie

În cifre:
➜ 328 de localități (comune) nu au nici un medic de familie

➜ 559.611 de locuitori, adică 2,52% din populația României, nu au nici un medic de familie în comuna în care locuiesc

➜ din 1414 de localități (comune și orașe) lipsesc 2187 de medici de familie

➜ doar 1496 de localități din România (47%) au suficienți medici de familie

➜ 271 de localități au mai mulți medici de familie decât este necesar pentru populația existentă. Cel mai mare excedent este în municipiul București, urmat de alte centre universitare

România nu este singura țară europeană care se confruntă cu lipsa medicilor de familie.

Alte țări europene au acționat însă și continuă să acționeze pentru a remedia această situație.

O serie de recomandări ale Comisiei Europene și Organizației Mondiale a Sănătății, precum și rapoarte rezultate în urma asistenței tehnice furnizate de Banca Mondială și OMS sunt disponibile Guvernului României pentru a face intervențiile necesare imediat.

Strategia pentru medicina de familie și planul pentru resurse umane, dezvoltate în anul 2012, respectiv 2016, nu au fost transpuse niciodată în acțiuni concrete pentru remedierea situației.

Mai multe detalii despre cele patru hărți sunt disponibile în materialul FNPMF care poate fi descărcat de aici.

Back To Top