Loading....

Finanțarea asistenței medicale primare – raportul Comisiei pan-europene OMS

Directorul regional OMS, Dr. Hans Kluge:

„Solicităm acțiuni la toate nivelurile societății – pentru remedierea societăților fracturate, pentru protejarea sănătății planetare, pentru inovare și investiții în sistemele de sănătate și pentru o mai bună guvernanță europeană și globală. Principala noastră provocare nu a fost identificarea strategiilor de succes – știm ce trebuie să facem – ci incapacitatea noastră colectivă de a le pune în aplicare în mod eficient. Un obstacol semnificativ a fost reticența din partea guvernelor de a împărți puterile decizionale sau de a conveni acorduri de guvernanță comună în beneficiul tuturor. Este timpul să învățăm câteva lecții importante, astfel încât să nu mai facem aceleași greșeli.”


Comisia solicită țărilor să remedieze lipsurile de finanțare de lungă durată în domeniul asistenței medicale primare, al sănătății mintale și al asistenței sociale, în timp ce investesc și protejează forța de muncă din domeniul sănătății.


Comisia solicită guvernelor să acorde prioritate proactivă prevenirii bolilor transmisibile și netransmisibile, mai degrabă decât să reacționeze la problemele de îngrijire a sănătății pe măsură ce apar.

https://www.euro.who.int/en/media-centre/sections/press-releases/2021/the-covid-19-pandemic-calls-for-urgent-reform-of-health-care,-surveillance-and-governance-in-the-who-european-region-and-beyond

Rectificare bugetară – în așteptarea alocării

Ne exprimăm încrederea că ministrul interimar al Sănătății, domnul Cseke Attila, va aplica în următoarele săptămâni ceea ce declara în urmă cu un deceniu când și-a început mandatul de ministru al Sănătății, respectiv când și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Sănătății, doi ani mai târziu.

„Nu mi se pare în regulă ca în România să cheltuim peste 46% din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate pentru servicii medicale acordate în unităţile spitaliceşti, în timp ce pentru medicina de familie să alocăm doar 5,8%. Aici trebuie reaşezat sistemul.” (21 ianuarie 2010, http://www.ziuadevest.ro/ministerul-sntii-vrea-s-stopeze-pierderile-de-bani-din-sistemul-sanitar/)


„Un semnal trebuie dat asupra modalităţii în care Ministerul Finanţelor tratează problema Sănătăţii în România. (…) Este o atitudine păguboasă că Sănătatea nu produce nimic. Această atitudine am văzut-o la Ministerul Finanţelor, dar trebuie înţeles că Sănătatea produce oameni sănătoşi.” (4 august 2011, https://www.ebihoreanul.ro/stiri/cseke-attila-si-a-dat-demisia-de-la-ministerul-sanatatii-96111.html, http://www.romania-actualitati.ro/demisia_ministrului_cseke_arata_slaba_finantare_din_sistem-31964)


În urma aprobării rectificării bugetare de către Guvernul României în ședința de ieri, prin care Ministerul Sănătăţii – România are alocate 3.7 miliarde lei, avem așteptarea ca minimum 500 de milioane de lei să fie transferate către Fondul Național de Asigurări de Sănătate pentru finanțarea cabinetelor de medicina familiei în anul 2021.

Țările care investesc în medicina de familie au cele mai bune sisteme de sănătate – raport internațional 2021

EURONEWS – Care este țara europeană cu cel mai bun sistemde sănătate?

„Care a fost concluzia raportului?


Țările cu cea mai mare performanță în domeniul sănătății au asigurat accesul universal la sănătate și au redus barierele legate de cheltuieli pentru sănătate.


De asemenea au investit în asistența medicală din comunitate, cum ar fi MEDICII DE FAMILIE, și au redus povara administrativă a sistemelor complicate de finanțare care cade pe umerii pacienților și personalului medical.


În sfârșit, țările cele mai performante în domeniul sănătății au investit în servicii sociale cum ar fi îngrijirea copiilor, transporturi, siguranță în comunitate, locuințe mai bune și beneficii mai mari pentru cei care muncesc. Toate acestea au dus, conform raportului, la o stare de sănătate mai bună a populației și mai puține cereri de servicii medicale evitabile”.

https://www.euronews.com/next/2021/08/13/these-are-the-world-s-best-healthcare-systems-and-also-the-united-states

Rectificarea bugetară – apel către premier

Domnule prim-ministru Florin Cîţu, veți arăta responsabilitate în cheltuirea banului public dacă ați inclus și veți aproba în rectificarea bugetară cel puțin 500 de milioane de lei în plus pentru medicina de familie / asistența medicală primară în partea care a mai rămas din anul 2021. Așa am ajunge la 3.5 miliarde lei, din necesarul anual de 5 miliarde de lei, pe care vi-l tot comunicăm periodic de la finalul anului 2019 încoace. Fără vreun răspuns din partea dvs. până în prezent.


Este o realitate care nu mai trebuie demonstrată că este subfinanțată asistența medicală primară, adică rețeaua strategică a României în domeniul sănătății formată din cabinetele de medicina familiei. Și nu este subfinanțată de azi, de ieri (când tot dvs. erați ministru al Finanțelor sau parlamentar) ci de două decenii.


Practic doar atunci când Guvernul României a decis să privatizeze medicina de familie, în 1999-2000, a fost finanțarea (venită tot de la nou-creata pe atunci casă de asigurări de sănătate) la nivelul la care trebuia să fie.


Nici un medic de familie nu a închis cabinetul în 2020, deși cabinetele sunt private iar prim-ministrul Ludovic Orban și Ministerul Sănătăţii – România condus la acea vreme de Nelu Tataru au ignorat strigătele de ajutor ale medicilor de familie, concentrându-se doar pe spitale și sistemul de urgență.

Cheltuielile din acea perioadă de mii de euro, suportate din buzunar de medicii de familie, nu au fost nici până în prezent rambursate în vreun fel, cabinetele fiind neeligibile pentru toate formele de ajutor de stat dintre cele puține existente. Veniturile medicilor de familie și ale asistentelor din cabinetele de medicina familiei nu au crescut decât ici-colo, unde au avut loc să fie angajați de primării în centrele de vaccinare. Deci unde au muncit în plus, pentru venituri în plus. Dar pentru munca epuizantă, continuă, fără pauză și presărată cu infectări cu covid la cabinet și chiar decese, recunoașterea financiară nu a venit nici până în prezent.


Vorbeați recent de stimulente de peste 1 miliard de lei pentru medicii de familie, domnule prim-ministru, deși nimeni din medicina de familie nu a văzut acel miliard. Mai spuneați că nu ați văzut rezultate (!). Ce rezultate credeți că veți vedea dacă nu arătați #RESPECTpentruMedicinadeFamilie, respect care se manifestă și prin finanțarea corectă pentru munca istovitoare a medicilor de familie?

Să vă mai spunem si că medicii de familie sunt cei mai corecți plătitori de taxe și contribuții din România, deci că aproape jumătate din finanțarea aprobată se întoarce, de fapt, într-o formă sau alta, în bugetul țării? Țineți cont doar de faptul că medicii de familie, prin cabinetele lor private, angajează peste 20.000 de persoane – asistenți medicali, registratori, îngrijitori, contabili și alt personal auxiliar.


Domnule prim-ministru, fiți în #EchipaCâștigătoare a celor care înțeleg valoarea medicinei de familiei în România anului 2021 și alocă bugetul necesar pentru servicii medicale de calitate pentru toți români, de toate vârstele, din toate mediile, aproape de ei.

https://www.facebook.com/FederatiaMF/posts/2929489847297674

Unde sunt banii, domnule prim-ministru?

Unde sunt banii, domnule prim-ministru?
Unde sunt stimulentele, domnule premier?
Unde sunt cei peste 100 lei/pacient* pe care spuneți că i-ați aprobat ca să stimulați medicii de familie să „intre” în campania de vaccinare?
*sumă rezultată împărțind „peste 1 miliard de lei” la 10 milioane de persoane, ținta inițială anunțată de Guvernul României și președintele RO Vaccinare/CNCAV la începutul anului.


Declarația domnului prim-ministru Florin Cîţu:

„La începutul anului, ne-a fost prezentată o strategie de la Ministerul Sănătăţii prin care ofeream stimulente medicilor de familie care să intre în campania de vaccinare. Am fost de acord, sumele erau foarte mari – vorbim de miliarde de lei, peste un miliard de lei, parcă – şi, totuşi, campania nu a dat rezultatele pe care le-am dorit, de aceea sunt sceptic.”

Investiții și rezultate

Premierul României, Florin Cîţu:

“Nici în educaţie nu vreau să mai investim fără să avem rezultate, nici în sănătate nu vreau să mai investim fără să avem rezultate. Românii şi noi toţi trebuie să cerem de la guvernanţi ca aceste investiţii din bani publici să se vadă şi în rezultate.”

Sursa: https://www.edupedu.ro/citu-nu-vreau-sa-investim-in-educatie-si-cercetare-fara-sa-avem-rezultate-a-finanta-doar-de-dragul-finantarii-de-la-buget-nu-cred-ca-este-o-solutie-chiar-daca-ii-spunem-intre-ghilimele-cercetare/

Banca Mondială:

„Sunt necesare investiții semnificative, nu doar ajustări la margini, pentru a pune asistența medicală primară în centrul sistemelor de sănătate. Sunt necesare resurse substanțiale pentru finanțarea unui set de servicii garantate care acordă o pondere adecvată promovării sănătății și prevenirii bolilor și include funcții de bază în domeniul sănătății publice și securității sănătății, inclusiv supravegherea bolii, răspunsul la focar, prevenirea și controlul infecțiilor, precum și monitorizarea și evaluarea. (…) Pentru marea majoritate a țărilor, se poate argumenta că aceste investiții ar plăti dividende mari – prin îmbunătățirea sănătății populației, promovarea incluziunii economice și îmbunătățirea competitivității țărilor.”

Sursa: https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/35842

Investiția în medicina de familie – raportul Băncii Mondiale 2021

„Walk the talk” sau „fapte, nu vorbe!” despre medicina de familie.


Cel mai recent raport al Băncii Mondiale atrage atenția guvernelor că de jumătate de secol nu fac decât să vorbească despre asistența medicală primară, fără a investi masiv din punct de vedere financiar în medicina de familie și a produce reformele necesare în sistemele de sănătate.


„Lumea a așteptat suficient de mult timp pentru asistența medicală primară de înaltă performanță (AMP). Este timpul să livrăm. În urmă cu 40 de ani, liderii mondiali au îmbrățișat promisiunea sănătății pentru toți prin AMP. Această viziune a inspirat generații. Dar, timp de aproape o jumătate de secol, țările s-au străduit să discute despre AMP. Nu am construit sisteme de sănătate ancorate într-un AMP puternic acolo unde erau cel mai mult necesare. Astăzi, #COVID19 ne-a adus la masa judecății acestui eșec comun – dar și șansa de a produce schimbarea în cele din urmă.

Pandemia a arătat factorilor de decizie politică și cetățenilor obișnuiți de ce contează sistemele de sănătate și ce se întâmplă atunci când eșuează. Procedând astfel, a creat, de asemenea, o șansă întâlnită o dată într-o generație pentru schimbarea structurală a sistemului de sănătate. Reformele îndrăznețe pot pregăti acum sistemele de sănătate pentru viitoarele crize și pot aduce la îndemână obiective precum acoperirea universală a sănătății (UHC).

Asistența medicală primară deține cheia acestor transformări. Dar pentru a îndeplini această promisiune, plimbarea (n.n. vorbele) trebuie să se potrivească în cele din urmă cu discuția (n.n. faptele).

Acest raport prezintă o agendă către AMP reimaginată, adecvată scopului. Pune trei întrebări despre reforma sistemelor de sănătate construite în jurul AMP: „De ce?”, „Ce?” și „Cum?”.

Deoarece AMP există de zeci de ani, de ce să scriem acum un raport gros despre asta?

Răspunsul este acesta: caracteristicile AMP de înaltă performanță sunt exact cele care sunt cele mai critice pentru gestionarea presiunilor care apar pe sistemele de sănătate din lumea post-COVID.

Provocările includ viitoarele focare infecțioase și alte amenințări emergente, dar și tendințele structurale pe termen lung care remodelează mediile în care sistemele funcționează în perioade fără crize.

Acest raport evidențiază trei seturi de megatrenduri care vor afecta din ce în ce mai mult sistemele de sănătate în deceniile următoare: schimbări demografice și epidemiologice; schimbări în tehnologie; și evoluția așteptărilor cetățenilor pentru îngrijirea sănătății.” –

“World Bank. 2021. Walking the Talk : Reimagining Primary Health Care After COVID-19. World Bank, Washington, DC. © World Bank.


https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/35842

License: CC BY 3.0 IGO.”

Subfinanțarea medicinei de familie

May be an image of text that says "50,000,000,000 Evolutia cheltuielilor din Fondul NaÈional al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS), administrat de CNAS, în perioada 1999-2021 45,000,000,000 Cheltuieli totale FNUASS 40,000,000,000 Bunuri si servicii -Spitale 35,000,000,000 30,000,000,000 Transferuri din bugetul FNUASS catre unitati sanitare pt acoperirea cresterilor salariale AMP LE 25,000,000,000 20,000,000,000 15,000,000,000 10,000,000,000 5,000,000,000 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021"

Linia portocalie arată cum plătește România serviciile oferite tuturor cetățenilor de cabinetele private ale medicilor de familie. Foarte puțin. Și în afara fondurilor administrate de casa de asigurări există prea puțin sprijin financiar din partea consiliilor județene sau locale, altor ministere, altor instituții.


Linia verde și linia neagră arată cât plătește România spitalelor publice și private doar din fondurile administrate de casa de asigurări. Mult mai mult, în creștere accelerată de la an la an Pe lângă acești bani, sume importante mai susțin activitatea spitalelor și din fondurile consiliilor județene, locale, altor ministere.


Linia albastră și linia roșie sunt banii din Sănătate care merg spre alte tipuri de unități sanitare în contract cu casele de asigurări, medicamente, plata concediilor medicale și altele.


Toate cheltuielile au crescut, însă finanțarea cabinetelor de medicina familiei a rămas la același nivel. Toate guvernele recunosc de două decenii grava subfinanțare a medicinei de familiei, dar nu au făcut nimic pentru a crește finanțarea. Nici prin propunerea de buget anual, nici la rectificările bugetare.


Din vara anului 2019 solicităm Ministerului Finanțelor și prim-ministrului să se întâlnească cu reprezentanții Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie pentru a discuta despre această temă. De doi ani apelurile noastre sunt ignorate, indiferent cine și din ce partid a fost ministrul Finanțelor. Chiar și atunci când am solicitat doar o videoconferință de 15 minute.

Încercăm iar prin această postare și sperăm să reușim să obținem o întâlnire cu ministrul Finanțelor și în același timp prim-ministrul României, domnul Florin Cîţu.

https://www.facebook.com/FederatiaMF/posts/2912974885615837

Rectificare bugetară

Oricum am calcula, ajungem la aceeași concluzie: medicina de familie este grav subfinanțată. Vom publica în curând o nouă analiză FNPMF pornind de la standardele de cost stabilite de autoritățile române în acest an.

Alocarea a minimum 500 milioane de lei la rectificarea bugetară din această vară este condiția esențială pentru continuarea desfășurării activității cabinetelor de medicina familiei în condiții de siguranță pentru pacienți.

Back To Top