Instituția Prefectului trimite adrese către cabinetele de medicina familiei despre PNRR. Să ştim că există şi să depunem dosarele pentru finanțare.
Presa națională a primit informația că medicii de familie n-ar fi interesați de PNRR şi nu depun dosare de finanțare.
Ruşinică, Ministerul Sănătăţii – România şi Alexandru Rafila! Ruşinică, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene şi Marcel Ioan Boloș! Ruşinică, Ministerul Afacerilor Interne, Romania şi Lucian Bode! Ruşinică, Guvernul României şi Nicolae Ionel Ciucă!
Medicii de familie sunt foarte interesați de PNRR.
Investiția este derulată extrem de incompetent de toate instituțiile publice implicate nominalizate mai sus, aşa cum am sesizat inclusiv Avocatului Poporului, iar acest lucru se reflectă în numărul relativ mic de dosare de finanțare transmise până în prezent în platforma PNRR.
Dar nici măcar cele aproape 900 de dosare aprobate, din cele 2000 transmise până în prezent, cuprinse în lista de dosare aprobate afişată pe siteul MS abia săptămâna aceasta, nu au primit nici un fel de notificare din platforma PNRR. De ce?
⌛ Astăzi, 1 octombrie, nu avem nici un contract de finanțare din PNRR semnat!
👩⚕📣 O colegă medic de familie, care deja a făcut investiții mari din fonduri personale în cabinetul din mediul rural, deși clădirea este a primăriei (!), face o propunere Ministerului Sănătății pentru fondurile din PNRR:
👉 „propun , în situația în care nu se completează locurile până la 3000 să nu se redistribuie banii aceștia către spitale , ci să se suplimenteze dotarea cabinetelor mf peste cei 45000 euro+ 15000 euro , fie pe renovare, fie pe dotare , sau pe ambele. De exemplu , pe echipamente, ar fi foarte util în cabinet un autoclav, un aparat lipit pungi sterilizare și un videoprinter pentru ecograf. În anexa 2 s- a bifat instrumentar trusă mică chirurgie , dar acesta trebuie sterilizat. Un autoclav cum cere acum DSP – ul este foooarte scump. De ex un Elara 9, agreat de DSP , adică care își face singur test vacuum și Bowie & Dick test, cu imprimantă încorporată care printează în timp real timpii de sterilizare, este în jur de 10 mii euro. Eu am, dar ce vor face colegii care au bifat instrumentarul și nu il vor putea folosi? Pentru că DSP – ul NU mai acceptă un autoclav simplu (mai ieftin) . Un videoprinter eco este foarte scump de asemenea. ‼ Din cei 15 mii euro pentru renovare NU poți face prea multe. Eu am investit acum 2 ani ,din banii mei, 15 mii euro. Cu banii aceștia nu am reușit decât să schimb instalația sanitară complet, calorifere noi, să trag gaz ,să montez centrală pe gaz (aveam pe lemne, s- a defectat și primăria mi- a spus că nu are fonduri, era la sfârșit de toamnă …) reparații și să dau o lavabilă doar la interior. Trebuie știut că ceea ce investești din banii tăi în clădire, NU poți amortiza/ scădea pe cabinet dacă proprietarul este primăria . La control, ANAF – ul îți scoate investiția și plătești impozit din urmă, cu penalități de întârziere. 👂 Ce părere aveți ? Cum vi se pare ideea? Puteți transmite aceste propuneri ?”
În același timp, colega își încurajează colegii și împărtășește experiența sa cu renovarea dispensarului aflat în proprietatea primăriei, din fondurile personale ale medicului de familie:
👩⚕”Pentru colegii care fac renovare, vă împărtășesc din experiența mea poate vă ajută. Suma pe care am scris- o mai sus , de 15 mii euro , a inclus proiectele pentru gaze și pe cel pentru instalații sanitare, obținere autorizații ( tras gaze, montat centrală gaz ), cărat molozul, țevi vechi, deșeuri, achiziția și transportul materialelor necesare în rural, achiziția și transportul caloriferelor și centralei in rural, taxe punere în funcțiune centrală, TVA – ul. 👀 Am avut 2 firme , una a tras țevile de gaz de la butelia de propan situată la 10 m de clădire, până la punctul de montare centrală și una la interioare – instalații sanitare și zugrăvit. Butelia GPL 3000 litri a livrat- o o a treia firmă GRATIS, cu obligația să alimentez cu propan numai de la ei. ‼ Inițial oferta firmelor se ridica la un total de 13 euro cu TVA, însă oferta finală , după încheierea lucrărilor a fost de aprox 16800 euro cu TVA , justificat de către ei prin cheltuieli neprevazute , gen : am vrut țevile de gaz îngropate in pământ nu la suprafață, am schimbat traseul țevilor instalație sanitară la interior, am solicitat un UPS pentru centrală gaz care să mențină centrala în funcțiune 6 ore când se oprește curentul (cade curentul la fiecare furtună). 🧠 La recepția lucrării , am spus ce nu a ieșit exact cum am vrut , am renegociat prețul , adică eu am spus că le ofer doar 15 mii și au acceptat. ⌚Intocmirea proiectelor și obținerea autorizațiior, plus lucrările proriu- zise au durat 2 luni. Puteți renegocia prețul la recepția lucrării. Nu toate cheltuielile sunt incluse în banii dați prin PNRR, trebuie să aveți în vedere acest lucru . Nu puteți schimba nimic din structura clădirii . Nu puteți face lucrări care necesită autorizație. Suma oferită prin PNRR, adică cei 15 mii euro NU include TVA – ul , iar TVA – ul nu îl plătiți dvs, ci statul. 💪 Vă încurajez să aplicați și pentru renovare, dacă găsiți firme serioase, având în vedere și cele de mai sus.”
Medicii de familie sunt interesați de fondurile din PNRR pentru a investi în cabinete.
Trebuie să fie interesate și Ministerul Sănătății, Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Nu mai avem mult timp la dispoziție. Jalonul din programul PNRR asumat de Guvernul României împreună cu Comisia Europeană trebuie îndeplinit până pe 30 iunie 2023.
La începutul verii anului 2022 ar fi trebuit să avem deja contractele semnate, banii pentru renovare virați în conturile cabinetelor și lucrările de renovare demarate.
Suntem în toamna 2022, termenul stabilit chiar de Ministerul Sănătății pentru semnarea primelor 1500 de contracte („cel târziu 30 septembrie 2022”) a fost depășit.
Astăzi, 1 octombrie, nu avem nici un contract de finanțare din PNRR semnat.
Decât o Revistă: „Citisem că la noi femeile trăiesc în medie cu opt ani mai mult decât bărbații (78, față de 70), unul dintre cele mai mari decalaje din UE. Cred că în dimineața aceea la Biertan am avut ocazia să văd statisticile în carne și oase, începând cu raportul femei/bărbați care așteptau la școală și continuând cu starea lor generală: la aceeași vârstă, femeile s-au dovedit mai în putere și mai responsabile.
O altă problemă e cât alocă statul pentru sănătate, pe cap de locuitor: 1.310 euro pe an, față de media europeană de 3.523 euro. Aproape de trei ori mai puțin. Și aici suntem pe penultimul loc, după Bulgaria, chiar dacă am crescut de la an la an aceste cheltuieli.
În plus, cei mai mulți bani merg pe îngrijirea în spital, adică pe servicii scumpe, în loc să fie investiți în prevenție și în îngrijirea primară, prin medicul de familie și policlinici.”
Lipsa de interes pentru PNRR nu este a medicilor de familie, ci chiar a Ministerului Sănătății!
În conferința de presă de ieri, ministrul Sănătăţii, domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila, şi-a exprimat dezamăgirea față de lipsa de interes a medicilor de familie pentru finanțarea pentru cabinete la care au acces prin PNRR.
FNPMF l-a informat pe domnul ministru prin mai multe adrese scrise transmise în lunile mai, iulie şi septembrie despre problemele pe care le întâmpină medicii de familie în privința PNRR.
În cea mai recentă adresă, din 4 septembrie 2022, FNPMF transmitea Ministerului Sănătății următoarele:
„➡️ În același timp, sute de cabinete de medicina familiei ne-au sesizat că nu au reușit să obțină devizele pentru componenta renovare sau acordul primăriei care deține spațiul, respectiv prelungirea contractelor de concesiune cu primăria până în anul 2026, aceste observații fiind transmise Ministerului Sănătății și de FNPMF prin adresa nr. 52/14.06.2022, cu privire la Ghidul beneficiarului. FNPMF a avertizat că lansarea apelului în perioada iulie-august va duce la blocaje de acest fel. ➡️ Nu în ultimul rând, considerăm că numărul mic de proiecte transmise până la această dată (1030 de proiecte în cadrul I.1.1.b/Apel necompetitiv și 667 de proiecte în cadrul I.1.1.a/Listă preselectată), ‼️ nu reflectă lipsa de interes a medicilor de familie pentru finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ci lipsa de capacitate a Ministerului Sănătății și Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene în gestionarea acestei investiții.‼️ ➡️ Considerăm că o investiție cu un buget de 180 de milioane de euro și peste 3000 de beneficiari trebuie să fie gestionată de o direcție de specialitate a Ministerului Sănătății, cu un număr adecvat de funcționari publici desemnați să își asume răspunderea pentru proiect. Am fost surprinși să găsim ca persoană de contact pentru toate cele 2250 de cabinete din lista preselectată un consilier personal, nu un funcționar public, ‼️consilier care s-a aflat în concediu de odihnă în perioada în care cabinetele ar fi trebuit să transmită proiectele și să primească răspunsuri la întrebări din partea sa.‼️”
Adresa FNPMF nr. 59/04.09.2022 transmisă Ministerului Sănătății
Nu am primit răspunsul Ministerului Sănătății la adresa transmisă în 4 septembrie. De altfel Ministerul Sănătății nu a răspuns la aproape nici o adresă a FNPMF, dintre cele peste 30 transmise de la începutul anului 2022.
Toate adresele FNPMF, inclusiv cea din 4 septembrie, sunt disponibile şi pe siteul FNPMF.ro
1053 de proiecte depuse de cabinetele de medicina familiei aşteaptă încă evaluarea Ministerului Sănătății pentru a primi finanțarea din PNRR. Cele mai multe proiecte au fost depuse online chiar pe 4 august 2022, însă nu au primit nici un răspuns din partea ministerului până în prezent.
Conform calendarului stabilit de Ministerul Sănătăţii prin Ghidul Beneficiarului, evaluarea ar fi trebuit finalizată deja iar contractele de finanțare semnate până cel târziu pe 30 septembrie 2022.
Hotnews, Alina Neagu: Videoreportaj. Povestea doctoriţei care face de 30 de ani naveta din Bucureşti în satul Grația din Teleorman: „Când o pleca dumneaei, la revedere, nu mai vine nimeni aici!”
„Pe atunci, în Gratia erau doi medici. Colega Mihaelei Pop a ieșit la pensie acum 3 ani. „Dar gândindu-mă la ce era atunci în perioada comunistă și imediat după comunism și la ce a rămasă acum, că nu sunt medici mai pe nicăieri, că nici gând să mai ai atâtea asistente, să mai poți să mai plătești atâtea asistente, mi se pare un soi de regres. Atunci aveam asistentă de medicină generală, asistentă de igienă, asistentă de obstetrică-ginecologie, asistentă de ocrotire, care era cu totul altceva față de asistenta de pediatrie. Deci erau 5, fiecare cu treaba ei, fiecare cu registru ei, fiecare cu raportările ei.”
”Politica dusă aiurea, cabinetele de medicină generală, cum se numeau înainte să fie transformate în cabinete de medicină de familie, au fost lăsate de izbeliște”, spune Mihaela Pop.”
🔴 Trebuie să protejăm bugetele de sănătate pentru a ne proteja populațiile și pentru a ne asigura că sistemele noastre de sănătate sunt rezistente la provocările viitoare inevitabile. 🔴 Populațiile mai sănătoase sunt mai fericite, mai productive și își asumă un rol activ în forța de muncă. 🔴 Trebuie să investim acum dacă vrem să ne pregătim sistemele de sănătate pentru crizele viitoare. Ce trebuie schimbat?
⚠️ Trebuie să investim acum pentru a ne pregăti sistemele de sănătate pentru crizele viitoare, concentrându-ne asupra unora dintre acele elemente care au atras istoric mai puține resurse, cum ar fi sănătatea publică și asistența medicală primară și mintală, în special pentru cei care sunt cel mai puțin probabil să caute asistență medicală și care sunt cel mai puțin capabili să plătească pentru servicii medicale. Având în vedere că asistența medicală va necesita întotdeauna forță de muncă, chiar dacă putem valorifica noile tehnologii, trebuie să investim în forța de muncă din domeniul sănătății, cu măsuri care să atragă și să rețină acești lucrători esențiali.
Dr. Hans Kluge Director regional, Europa, Organizația Mondială a Sănătății (OMS)
Prof. Mario Monti Șeful Comisiei paneuropene pentru sănătate și dezvoltare durabilă, fost comisar european și fost prim-ministru al Italiei
FNPMF a transmis Ministerului Sănătății o solicitare privind investiția I1.1. din Planul Național de Redresare și Reziliență prin care 180 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, vor sprijini renovarea și dotarea cu echipamente medicale a peste 3000 de cabinete de medicina familiei până în vara anului 2023.
Către Ministerul Sănătății În atenția domnului dr. Alexandru Rafila, ministru
Ref: investiția în cabinetele de medicina familiei prin PNRR
Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie solicită Ministerului Sănătății prelungirea termenului de transmitere a proiectelor în cadrul investiției specifice I1.1 din PNRR pentru lista preselectată și lista de rezervă până la data de 30 decembrie 2022.
De asemenea, solicităm urgentarea evaluării proiectelor deja transmise în cadrul apelului necompetitiv, având în vedere că semnarea contractelor cu primii 1500 de beneficiari are ca termen limită data de 30 septembrie 2022, conform Ghidului beneficiarului. Până în prezent nici un proiect nu a fost evaluat, deși un număr de peste 800 de proiecte au fost transmise în prima zi, pe 4 august 2022.
Pentru prima solicitare, precizăm că termenul inițial pentru lista preselectată, de 30 de zile, a fost insuficient având în vedere transmiterea cu întârziere de către Ministerul Sănătății a invitației către cele 2250 de cabinete din mediul rural și zone defavorizate. Deși scrisoarea de invitație este datată 29 iulie 2022, primele mesaje au fost transmise prin poșta electronică abia în data de 4 august 2022. Sute de cabinete de medicina familiei nu au primit mesajul decât spre sfârșitul lunii august, când scrisoarea de invitație a fost retransmisă cu sprijinul Direcțiilor de Sănătate Publică județene.
În același timp, sute de cabinete de medicina familiei ne-au sesizat că nu au reușit să obțină devizele pentru componenta renovare sau acordul primăriei care deține spațiul, respectiv prelungirea contractelor de concesiune cu primăria până în anul 2026, aceste observații fiind transmise Ministerului Sănătății și de FNPMF prin adresa nr. 52/14.06.2022, cu privire la Ghidul beneficiarului. FNPMF a avertizat că lansarea apelului în perioada iulie-august va duce la blocaje de acest fel.
Nu în ultimul rând, considerăm că numărul mic de proiecte transmise până la această dată (1030 de proiecte în cadrul I.1.1.b/Apel necompetitiv și 667 de proiecte în cadrul I.1.1.a/Listă preselectată), nu reflectă lipsa de interes a medicilor de familie pentru finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ci lipsa de capacitate a Ministerului Sănătății și Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene în gestionarea acestei investiții.
Considerăm că o investiție cu un buget de 180 de milioane de euro și peste 3000 de beneficiari trebuie să fie gestionată de o direcție de specialitate a Ministerului Sănătății, cu un număr adecvat de funcționari publici desemnați să își asume răspunderea pentru proiect. Am fost surprinși să găsim ca persoană de contact pentru toate cele 2250 de cabinete din lista preselectată un consilier personal, nu un funcționar public, consilier care s-a aflat în concediu de odihnă în perioada în care cabinetele ar fi trebuit să transmită proiectele și să primească răspunsuri la întrebări din partea sa.
Pentru a doua solicitare, precizăm că abia după semnarea contractelor cu Ministerul Sănătății pot fi începute lucrările de renovare, iar firmele de construcții și instalații nu pot oferi termene de execuție de pe o lună pe alta, programările pentru lucrări fiind și peste jumătate de an de la momentul semnării contractului. Iar cheltuielile au termen 15.05.2023.
Stimate domnule ministru, vă asigurăm că toți medicii de familie din România și conducerea Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie ne dorim ca investiția I1.1. din Planul Național de Redresare și Reziliență să fie un succes, cu peste 3000 de cabinete renovate și dotate cu echipamente medicale și milioane de pacienți, în special din mediul rural, beneficiari ai unor servicii medicale de complexitate crescută, în spații modernizate și cu un grad înalt de confort, începând cu vara anului 2023, când această investiție trebuie finalizată și jalonul PNRR îndeplinit.
Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a publicat la începutul anului 2020 o hartă a accesului cetățenilor români la serviciile de asistență medicală primară oferite de cabinetele de medicina familiei Harta este disponibilă aici: http://www.fnpmf.ro/harta-mf-2020/
Avocatul Poporului a publicat în anul 2021 un Raport special privind lipsa medicilor de familie din zona rurală și din zonele defavorizate sau greu accesibile. Raportul este disponibil aici: Raport Av. Poporului 2021.
FNPMF a transmis Ministerului Sănătății o solicitare pentru modificarea proiectului de reorganizare a structurii ministerului, proiect afișat în Transparență decizională pe siteul MS.
Stimate domnule ministru,
Având în vedere proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii și cuprinsul Notei de fundamentare pentru proiectul aflat în Transparență decizională pe siteul Ministerului Sănătății, vă solicităm ca în cadrul Direcției Generale Asistență Medicală să fie create și următoarele structuri:
– Serviciul de asistență medicală primară – Serviciul de asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice și paraclinice – Serviciul medicină dentară – Serviciul de asistenţa medicală de recuperare medicală, medicină fizică şi de reabilitare – Serviciul îngrijiri paliative și de lungă durată – Serviciul de asistență medicală comunitară și medicină școlară
în plus față de cele doar două servicii și un centru menționate în prezent în Nota de fundamentare: – Serviciul de asistență medicală și planificare strategică – Serviciul medicină de urgență – Centrul operativ pentru situații de urgență
Considerăm că structurile menționate trebuie să fie cuprinse astfel în noua organigramă a Ministerului Sănătății întrucât toate sunt segmente extrem de importante ale sistemului de sănătate din România, cel puțin la fel de importante ca medicina de urgență și situațiile de urgență sau spitalele, cuprinse în alte structuri din noua organigramă pe care o propuneți pentru Ministerul Sănătății.
De ce doar aceste două segmente – medicina de urgență și spitalele – beneficiază de servicii/structuri dedicate în Ministerul Sănătății, în timp ce toate celelalte segmente rămân la “și altele” în serviciul general de asistență medicală? Cum vom atinge dezideratul enunțat de toate Guvernele din ultimul deceniu de „inversare a piramidei” cu această organigramă centrată în continuare pe medicina de urgență și spital?
De altfel și în cuprinsul Legii 95/2006 și OUG 18/2017 există titluri distincte pentru o mare parte dintre aceste segmente, la fel cum sunt menționate distinct și în ceea ce privește pachetele de servicii medicale oferite de CNAS.
Nu în ultimul rând, crearea unei structuri distincte pentru asistența medicală primară a fost un obiectiv ratat de Ministerul Sănătății în ultimul deceniu, cuprins în „Strategia de dezvoltare a asistenţei medicale primare”, realizată de Ministerul Sănătăţii cu sprijinul Băncii Mondiale în anul 2012.
