Loading....

DoR: O caravană cu medici traversează România bolnavă

Decât o Revistă: „Citisem că la noi femeile trăiesc în medie cu opt ani mai mult decât bărbații (78, față de 70), unul dintre cele mai mari decalaje din UE. Cred că în dimineața aceea la Biertan am avut ocazia să văd statisticile în carne și oase, începând cu raportul femei/bărbați care așteptau la școală și continuând cu starea lor generală: la aceeași vârstă, femeile s-au dovedit mai în putere și mai responsabile.


O altă problemă e cât alocă statul pentru sănătate, pe cap de locuitor: 1.310 euro pe an, față de media europeană de 3.523 euro. Aproape de trei ori mai puțin. Și aici suntem pe penultimul loc, după Bulgaria, chiar dacă am crescut de la an la an aceste cheltuieli.


În plus, cei mai mulți bani merg pe îngrijirea în spital, adică pe servicii scumpe, în loc să fie investiți în prevenție și în îngrijirea primară, prin medicul de familie și policlinici.”


Încă un reportaj excelent realizat de Sorana Stănescu pentru Decât o Revistă – https://www.dor.ro/o-caravana-cu-medici-traverseaza-romania-bolnava/

Lipsa de interes pentru PNRR nu este a medicilor de familie, ci chiar a Ministerului Sănătății!

Lipsa de interes pentru PNRR nu este a medicilor de familie, ci chiar a Ministerului Sănătății!


În conferința de presă de ieri, ministrul Sănătăţii, domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila, şi-a exprimat dezamăgirea față de lipsa de interes a medicilor de familie pentru finanțarea pentru cabinete la care au acces prin PNRR.


FNPMF l-a informat pe domnul ministru prin mai multe adrese scrise transmise în lunile mai, iulie şi septembrie despre problemele pe care le întâmpină medicii de familie în privința PNRR.


În cea mai recentă adresă, din 4 septembrie 2022, FNPMF transmitea Ministerului Sănătății următoarele:


„➡️ În același timp, sute de cabinete de medicina familiei ne-au sesizat că nu au reușit să obțină devizele pentru componenta renovare sau acordul primăriei care deține spațiul, respectiv prelungirea contractelor de concesiune cu primăria până în anul 2026, aceste observații fiind transmise Ministerului Sănătății și de FNPMF prin adresa nr. 52/14.06.2022, cu privire la Ghidul beneficiarului. FNPMF a avertizat că lansarea apelului în perioada iulie-august va duce la blocaje de acest fel.
➡️ Nu în ultimul rând, considerăm că numărul mic de proiecte transmise până la această dată (1030 de proiecte în cadrul I.1.1.b/Apel necompetitiv și 667 de proiecte în cadrul I.1.1.a/Listă preselectată), ‼️ nu reflectă lipsa de interes a medicilor de familie pentru finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ci lipsa de capacitate a Ministerului Sănătății și Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene în gestionarea acestei investiții.‼️
➡️ Considerăm că o investiție cu un buget de 180 de milioane de euro și peste 3000 de beneficiari trebuie să fie gestionată de o direcție de specialitate a Ministerului Sănătății, cu un număr adecvat de funcționari publici desemnați să își asume răspunderea pentru proiect. Am fost surprinși să găsim ca persoană de contact pentru toate cele 2250 de cabinete din lista preselectată un consilier personal, nu un funcționar public, ‼️consilier care s-a aflat în concediu de odihnă în perioada în care cabinetele ar fi trebuit să transmită proiectele și să primească răspunsuri la întrebări din partea sa.‼️”

Adresa FNPMF nr. 59/04.09.2022 transmisă Ministerului Sănătății


Nu am primit răspunsul Ministerului Sănătății la adresa transmisă în 4 septembrie. De altfel Ministerul Sănătății nu a răspuns la aproape nici o adresă a FNPMF, dintre cele peste 30 transmise de la începutul anului 2022.


Toate adresele FNPMF, inclusiv cea din 4 septembrie, sunt disponibile şi pe siteul FNPMF.ro

1053 de proiecte depuse pentru PNRR așteaptă evaluarea Ministerului Sănătății!

1053 de proiecte depuse de cabinetele de medicina familiei aşteaptă încă evaluarea Ministerului Sănătății pentru a primi finanțarea din PNRR. Cele mai multe proiecte au fost depuse online chiar pe 4 august 2022, însă nu au primit nici un răspuns din partea ministerului până în prezent.


Conform calendarului stabilit de Ministerul Sănătăţii prin Ghidul Beneficiarului, evaluarea ar fi trebuit finalizată deja iar contractele de finanțare semnate până cel târziu pe 30 septembrie 2022.

https://www.facebook.com/FederatiaMF/posts/pfbid06UPWv5TM2TfcUyFcX2nKQPwgCxi6zcPJC6SVkYmX3cjN7rdzib4zfmJaRtQGYgpxl

Videoreportaj. Povestea doctoriţei care face de 30 de ani naveta din Bucureşti în satul Grația din Teleorman: „Când o pleca dumneaei, la revedere, nu mai vine nimeni aici!”

Hotnews, Alina Neagu: Videoreportaj. Povestea doctoriţei care face de 30 de ani naveta din Bucureşti în satul Grația din Teleorman: „Când o pleca dumneaei, la revedere, nu mai vine nimeni aici!”


„Pe atunci, în Gratia erau doi medici. Colega Mihaelei Pop a ieșit la pensie acum 3 ani. „Dar gândindu-mă la ce era atunci în perioada comunistă și imediat după comunism și la ce a rămasă acum, că nu sunt medici mai pe nicăieri, că nici gând să mai ai atâtea asistente, să mai poți să mai plătești atâtea asistente, mi se pare un soi de regres. Atunci aveam asistentă de medicină generală, asistentă de igienă, asistentă de obstetrică-ginecologie, asistentă de ocrotire, care era cu totul altceva față de asistenta de pediatrie. Deci erau 5, fiecare cu treaba ei, fiecare cu registru ei, fiecare cu raportările ei.”


”Politica dusă aiurea, cabinetele de medicină generală, cum se numeau înainte să fie transformate în cabinete de medicină de familie, au fost lăsate de izbeliște”, spune Mihaela Pop.”

https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-25767604-videoreportaj-povestea-doctoritei-care-face-30-ani-naveta-din-bucuresti-satul-gratia-din-teleorman-cand-pleca-dumneaei-revedere-nu-mai-vine-nimeni-aici.htm

Forumul Economic Internațional: De ce nu trebuie tăiate bugetele Sănătății în crizele politice și economice


🔴 Trebuie să protejăm bugetele de sănătate pentru a ne proteja populațiile și pentru a ne asigura că sistemele noastre de sănătate sunt rezistente la provocările viitoare inevitabile.
🔴 Populațiile mai sănătoase sunt mai fericite, mai productive și își asumă un rol activ în forța de muncă.
🔴 Trebuie să investim acum dacă vrem să ne pregătim sistemele de sănătate pentru crizele viitoare.
Ce trebuie schimbat?


⚠️ Trebuie să investim acum pentru a ne pregăti sistemele de sănătate pentru crizele viitoare, concentrându-ne asupra unora dintre acele elemente care au atras istoric mai puține resurse, cum ar fi sănătatea publică și asistența medicală primară și mintală, în special pentru cei care sunt cel mai puțin probabil să caute asistență medicală și care sunt cel mai puțin capabili să plătească pentru servicii medicale. Având în vedere că asistența medicală va necesita întotdeauna forță de muncă, chiar dacă putem valorifica noile tehnologii, trebuie să investim în forța de muncă din domeniul sănătății, cu măsuri care să atragă și să rețină acești lucrători esențiali.

Dr. Hans Kluge
Director regional, Europa, Organizația Mondială a Sănătății (OMS)

Prof. Mario Monti
Șeful Comisiei paneuropene pentru sănătate și dezvoltare durabilă, fost comisar european și fost prim-ministru al Italiei

Întregul articol, publicat de World Economic Forum, aici: https://www.weforum.org/agenda/2022/09/why-health-budgets-cant-be-cut-amidst-political-and-economic-turmoil

Solicităm mai multă atenție pentru investiția din PNRR în cabinetele de medicina familiei!

FNPMF a transmis Ministerului Sănătății o solicitare privind investiția I1.1. din Planul Național de Redresare și Reziliență prin care 180 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, vor sprijini renovarea și dotarea cu echipamente medicale a peste 3000 de cabinete de medicina familiei până în vara anului 2023.

Către Ministerul Sănătății
În atenția domnului dr. Alexandru Rafila, ministru

Ref: investiția în cabinetele de medicina familiei prin PNRR

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie solicită Ministerului Sănătății prelungirea termenului de transmitere a proiectelor în cadrul investiției specifice I1.1 din PNRR pentru lista preselectată și lista de rezervă până la data de 30 decembrie 2022.

De asemenea, solicităm urgentarea evaluării proiectelor deja transmise în cadrul apelului necompetitiv, având în vedere că semnarea contractelor cu primii 1500 de beneficiari are ca termen limită data de 30 septembrie 2022, conform Ghidului beneficiarului. Până în prezent nici un proiect nu a fost evaluat, deși un număr de peste 800 de proiecte au fost transmise în prima zi, pe 4 august 2022.

Pentru prima solicitare, precizăm că termenul inițial pentru lista preselectată, de 30 de zile, a fost insuficient având în vedere transmiterea cu întârziere de către Ministerul Sănătății a invitației către cele 2250 de cabinete din mediul rural și zone defavorizate. Deși scrisoarea de invitație este datată 29 iulie 2022, primele mesaje au fost transmise prin poșta electronică abia în data de 4 august 2022. Sute de cabinete de medicina familiei nu au primit mesajul decât spre sfârșitul lunii august, când scrisoarea de invitație a fost retransmisă cu sprijinul Direcțiilor de Sănătate Publică județene.

În același timp, sute de cabinete de medicina familiei ne-au sesizat că nu au reușit să obțină devizele pentru componenta renovare sau acordul primăriei care deține spațiul, respectiv prelungirea contractelor de concesiune cu primăria până în anul 2026, aceste observații fiind transmise Ministerului Sănătății și de FNPMF prin adresa nr. 52/14.06.2022, cu privire la Ghidul beneficiarului. FNPMF a avertizat că lansarea apelului în perioada iulie-august va duce la blocaje de acest fel.

Nu în ultimul rând, considerăm că numărul mic de proiecte transmise până la această dată (1030 de proiecte în cadrul I.1.1.b/Apel necompetitiv și 667 de proiecte în cadrul I.1.1.a/Listă preselectată), nu reflectă lipsa de interes a medicilor de familie pentru finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ci lipsa de capacitate a Ministerului Sănătății și Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene în gestionarea acestei investiții.

Considerăm că o investiție cu un buget de 180 de milioane de euro și peste 3000 de beneficiari trebuie să fie gestionată de o direcție de specialitate a Ministerului Sănătății, cu un număr adecvat de funcționari publici desemnați să își asume răspunderea pentru proiect. Am fost surprinși să găsim ca persoană de contact pentru toate cele 2250 de cabinete din lista preselectată un consilier personal, nu un funcționar public, consilier care s-a aflat în concediu de odihnă în perioada în care cabinetele ar fi trebuit să transmită proiectele și să primească răspunsuri la întrebări din partea sa.

Pentru a doua solicitare, precizăm că abia după semnarea contractelor cu Ministerul Sănătății pot fi începute lucrările de renovare, iar firmele de construcții și instalații nu pot oferi termene de execuție de pe o lună pe alta, programările pentru lucrări fiind și peste jumătate de an de la momentul semnării contractului. Iar cheltuielile au termen 15.05.2023.

Stimate domnule ministru, vă asigurăm că toți medicii de familie din România și conducerea Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie ne dorim ca investiția I1.1. din Planul Național de Redresare și Reziliență să fie un succes, cu peste 3000 de cabinete renovate și dotate cu echipamente medicale și milioane de pacienți, în special din mediul rural, beneficiari ai unor servicii medicale de complexitate crescută, în spații modernizate și cu un grad înalt de confort, începând cu vara anului 2023, când această investiție trebuie finalizată și jalonul PNRR îndeplinit.

Adresa FNPMF nr. 59/04.09.2022

Cine răspunde pentru deșertificarea României în privința accesului la serviciile de medicină primară?

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a publicat la începutul anului 2020 o hartă a accesului cetățenilor români la serviciile de asistență medicală primară oferite de cabinetele de medicina familiei Harta este disponibilă aici: http://www.fnpmf.ro/harta-mf-2020/

Avocatul Poporului a publicat în anul 2021 un Raport special privind lipsa medicilor de familie din zona rurală și din zonele defavorizate sau greu accesibile. Raportul este disponibil aici: Raport Av. Poporului 2021.

În luna februarie 2022, FNPMF a întrebat atât Ministerul Sănătății cât și CNAS ce măsuri au întreprins având în vedere concluziile și recomandările raportului Avocatului Poporului. Solicitările FNPMF transmise către MS și CNAS sunt disponibile aici: http://www.fnpmf.ro/solicitari-adresate-ms-si-cnas-privind-raportul-special-al-avocatului-poporului/

Răspunsul CNAS, transmis în luna martie 2022, este disponibil aici:

Ministerul Sănătății nu a răspuns solicitării FNPMF.

Propunere pentru modificarea proiectului de reorganizare a structurii Ministerului Sănătății

FNPMF a transmis Ministerului Sănătății o solicitare pentru modificarea proiectului de reorganizare a structurii ministerului, proiect afișat în Transparență decizională pe siteul MS.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii și cuprinsul Notei de fundamentare pentru proiectul aflat în Transparență decizională pe siteul Ministerului Sănătății, vă solicităm ca în cadrul Direcției Generale Asistență Medicală să fie create și următoarele structuri:

– Serviciul de asistență medicală primară
– Serviciul de asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice și paraclinice
– Serviciul medicină dentară
– Serviciul de asistenţa medicală de recuperare medicală, medicină fizică şi de reabilitare
– Serviciul îngrijiri paliative și de lungă durată
– Serviciul de asistență medicală comunitară și medicină școlară

în plus față de cele doar două servicii și un centru menționate în prezent în Nota de fundamentare:
– Serviciul de asistență medicală și planificare strategică
– Serviciul medicină de urgență
– Centrul operativ pentru situații de urgență

Considerăm că structurile menționate trebuie să fie cuprinse astfel în noua organigramă a Ministerului Sănătății întrucât toate sunt segmente extrem de importante ale sistemului de sănătate din România, cel puțin la fel de importante ca medicina de urgență și situațiile de urgență sau spitalele, cuprinse în alte structuri din noua organigramă pe care o propuneți pentru Ministerul Sănătății.

De ce doar aceste două segmente – medicina de urgență și spitalele – beneficiază de servicii/structuri dedicate în Ministerul Sănătății, în timp ce toate celelalte segmente rămân la “și altele” în serviciul general de asistență medicală? Cum vom atinge dezideratul enunțat de toate Guvernele din ultimul deceniu de „inversare a piramidei” cu această organigramă centrată în continuare pe medicina de urgență și spital?

De altfel și în cuprinsul Legii 95/2006 și OUG 18/2017 există titluri distincte pentru o mare parte dintre aceste segmente, la fel cum sunt menționate distinct și în ceea ce privește pachetele de servicii medicale oferite de CNAS.

Nu în ultimul rând, crearea unei structuri distincte pentru asistența medicală primară a fost un obiectiv ratat de Ministerul Sănătății în ultimul deceniu, cuprins în „Strategia de dezvoltare a asistenţei medicale primare”, realizată de Ministerul Sănătăţii cu sprijinul Băncii Mondiale în anul 2012.

Accesul fără piedici al pacienților cu boli cronice la tratament

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a solicitat Ministerului Sănătății modificarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru a elimina piedicile în accesul pacienților cu boli cronice la tratament.

Stimate domnule ministru,

Vă solicităm modificarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate și eliminarea steluței (*) din dreptul medicamentelor care altfel nu pot fi prescrise de medicul de familie fără scrisoare medicală periodică de la un alt medic de orice altă specialitate din ambulatoriu sau spital.

Revenim de peste 10 ani cu această solicitare, comună cu a Societății Naționale de Medicina Familiei (anexată) și a Comisiei consultative de Medicina Familiei din Ministerul Sănătății, întrucât păstrarea steluței în dreptul acestor medicamente înseamnă că pacienții sunt nevoiți să se programeze periodic la cabinetul de medicina familiei doar pentru unul sau mai multe bilete de trimitere, apoi să se programeze la cabinetele din ambulatoriul de specialitate sau la spital doar pentru obținerea scrisorilor medicale, necesare continuării prescrierii lunare de către medicul de familie a tratamentului pentru boala cronică.

Precizăm că de la începutul pandemiei covid-19 steluța a fost suspendată, inițial prin decretul președintelui României și ulterior prin transpunerea prevederilor decretului în multitudinea de acte normative modificate de Ministerul Sănătății și CNAS. Astfel medicii de familie au putut prescrie pacienților începând cu luna martie 2020 aproape toate medicamentele compensate sau gratuite necesare, fără a mai fi nevoie de prezentarea scrisorilor medicale emise de medicii de alte specialități.

Menționăm că modificarea solicitată este în interesul pacienților care suferă de boli cronice și au o schema de tratament stabilă, care nu mai necesită modificări și pot fi monitorizați la nivelul asistenței medicale primare, care nu ar mai fi astfel puși pe drumuri pentru scrisori medicale.

De asemenea impactul financiar ar fi net în favoarea FNUASS, deoarece medicamentele în cauză sunt în general ieftine – deci nu poate fi pusă în discuție o eventuală economie în bugetul FNUASS prin forțarea pacienților să își cumpere cu preț integral medicamentele dacă nu vor sau nu pot să meargă după scrisorile medicale – iar plimbarea pacienților în ambulatorii și spitale pentru obținerea scrisorilor medicale se face prin consultații și spitalizări de zi sau continue decontate din FNUASS, uneori și din trei în trei luni.

Ca întotdeauna, în măsura timpului pe care ni-l puteți acorda, vă stăm la dispoziție pentru a detalia cele de mai sus.

Solicităm Ministerului Sănătății digitalizarea prescrierii controlate a medicamentelor stupefiante și psihotrope

FNPMF a transmis Ministerului Sănătății o solicitare pentru organizarea unei videoconferințe având ca temă digitalizarea prescrierii controlate a medicamentelor stupefiante și psihotrope.

Stimate domnule ministru,

Vă adresăm rugămintea de a dispune Direcției Politica Medicamentului organizarea unei videoconferințe referitoare la digitalizarea prescrierii controlate a medicamentelor stupefiante și psihotrope, pentru care în prezent sunt utilizate rețetele ”verzi” și ”galbene” conform prevederilor Hotărârii nr. 1.915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 11 ianuarie 2007.

Pentru agenda videoconferinței propunem solicitarea FNPMF, comună cu alte nouă organizații profesionale și ale pacienților, transmisă Ministerului Sănătății în anul 2020, ca preparatele stupefiante și psihotrope să poată fi prescrise în siguranță în baza prevederilor Ordinului MS/CNAS nr. 674/252/2012 prin intermediul Sistemului Informatic al Prescripției Electronice administrat de CNAS.

Precizăm că am purtat un îndelungat dialog atât cu CNAS, Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Medicală,  Agenția Națională Antidrog, Autoritatea pentru Digitalizarea României cât și cu Ministerul Sănătății – domnul secretar de stat Andrei Baciu și doamna consilier Camelia Bunaciu privind această solicitare. Anexăm întreaga corespondență.

Dorim să clarificăm încă o dată următoarele aspecte:

– nu dorim relaxarea prescrierii ci doar digitalizarea, urmând atât modelul existent cu succes deja de 9 ani în România pentru toate celelalte medicamente compensate și gratuite, prescrise prin Sistemul Informatic al Prescripției Electronice (SIPE) gestionat de CNAS, cât și modelul altor țări europene;

– într-o primă etapă poate fi pilotată de CNAS doar digitalizarea rețetelor verzi/tab III (psihotrope de tipul Xanax), având în vedere nevoia de control mai strict pentru produsele eliberate pe baza rețetelor galbene/tab II (stupefiante de tipul morfină, metadonă);

– digitalizarea poate fi realizată în trepte, la fel cum s-a procedat în anul 2012 când s-a introdus SIPE și timp de 6 luni au existat în paralel rețetele pe hârtie și cele electronice. Astfel rețetele verzi/tab III pot continua să existe pentru medicii prescriptori care nu au contract cu casa de asigurări (însă ar putea folosi SIPE dacă ar dori), în timp ce medicii prescriptori care au contract cu casa de asigurări pot opta pentru prescrierea exclusivă în SIPE și renunțarea la rețetele verzi/tab III.

Precizăm și că digitalizarea este o componentă importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență, inclusiv Ministerul Sănătății, INSP, ANMDMR și direcțiile de sănătate publică fiind menționate explicit între cele 60 de instituții de sănătate publice care vor fi nevoite să se digitalizeze până la finalul lunii iunie 2023, conform Componentei 7 – Transformare digitală, Măsura I3 – Crearea sistemului de eHealth și telemedicină, Jalonul 1 – Instituții de sănătate publică digitalizate, responsabil Ministerul Sănătății.

Back To Top