Din declaraţiile transmise live astăzi pe pagina Ministerului Sănătăţii, să înţelegem că ministerul de resort nu ştie cât de implicaţi sunt deja medicii de familie în acordarea serviciilor medicale pacienților fugiţi din calea războiului din Ucraina?
Încă din prima zi medicii de familie din judeţele de graniță au fost primii care s-au implicat în oferirea asistenței medicale, alături de colegii din spitalele județene şi colegii din ambulatoriu. Am găsit singuri soluţii pentru traducere, medicamente, chiar cazare şi toate cele necesare, împreună cu câteva ONG-uri sau grupuri de ajutor create ad hoc.
După ce autorităţile au clarificat în luna martie legislaţia privind sistemul de asigurări de sănătate pe teritoriul României, am continuat să ne implicăm, deşi birocraţia aferentă îi încurcă atât pe pacienții urcraineni cât şi pe medici.
Este nedrept ca după 4 luni de muncă în slujba pacienţilor, ministrul să vorbească astăzi despre medicii de familie care trebuie să se implice „într-un efort comun” şi să acorde şi ei servicii pacienților din Ucraina.
Îi dorim succes domnului ministru la întâlnirile cu organizaţiile PROFESIONALE ale medicilor de familie. Cu organizaţiile PATRONALE ale medicilor de familie refuză să se întâlnească de jumătate de an, aşa cum refuză să răspundă şi la majoritatea adreselor scrise transmise în lunile februarie şi martie.
Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie își exprimă stupefacția cu privire la declarațiile ministrului Sănătății din ultimele zile despre medicii de familie și despre „opiniile individuale, ale unor organizații mici ale medicilor de familie”, în contextul discuțiilor despre pastilele de iodură de potasiu.
Într-un sondaj realizat de FNPMF în perioada 25-29 martie a.c. pe tema distribuirii iodurii de potasiu, 89% dintre medicii de familie respondenți au respins planul Ministerului Sănătății ca aceste pastile să fie distribuite prin intermediul cabinetelor de medicina familiei. Întrebați cine ar trebui să distribuie pastilele, 36% au răspuns „farmaciile”, 36% „primăriile” și 28% „Inspectoratul pentru Situații de Urgență”.
Ne întrebăm de ce ministrul Sănătății a invitat toate aceste mici organizații ale medicilor de familie la două sesiuni de consultări și în fața presei în luna decembrie 2021, când dorea sprijinul cabinetelor de medicina familiei pentru pregătirea răspunsului Ministerului Sănătății la valul 5 al pandemiei. Aceleași organizații pe care ministrul Sănătății le-a invitat chiar și la o întâlnire la Palatul Victoria cu prim-ministrul României, în 30 decembrie 2021.
Ne întrebăm de ce după trei luni fără nici o întâlnire cu organizațiile medicilor de familie, ministrul Sănătății anunță astăzi o întâlnire pe 31 martie doar cu Societatea Națională de Medicina Familiei, doar pentru a discuta despre distribuirea iodurii de potasiu prin cabinetele de medicina familiei, când cabinetele sunt reprezentate de patronate, nu de societatea sau asociațiile profesionale.
Când sunt organizațiile medicilor de familie mici și când sunt demne de o invitație la Ministerul Sănătății?
Ne întrebăm de asemenea de ce ministrul Sănătății a preluat chiar în primele zile de mandat propunerea Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie privind testarea gratuită pentru populație cu teste rapide antigen, prin intermediul cabinetelor de medicina familiei. Testare efectuată în prezent de 4223 de cabinete de medicina familiei, din mediul urban și rural, din toate județele țării și municipiul București, extrem de apreciată de pacienți și cu rezultate excelente în depistarea cazurilor de covid în faza incipientă. Prin vaccinare, testare, prin serviciile medicale și compasiunea oferite zi de zi pacienților își demonstrează medicii de familie responsabilitatea, nu prin împărțirea de pastile.
Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie nu susține planul Ministerului Sănătății de distribuire a pastilelor de iodură de potasiu prin intermediul cabinetelor de medicină de familie. Considerăm că primăriile existente în fiecare localitate urbană şi rurală din România, farmaciile sau chiar Inspectoratele pentru Situații de Urgență deţin capacitatea logistică pentru a distribui pastilele populației eligibile într-un timp scurt, de 2-3 săptămâni, ca pregătire pentru un eventual accident sau atac nuclear, dacă autoritățile române consideră necesar. În aceste unități și instituții sunt angajați sute de mii de bugetari, de zeci de ori mai mulți decât cei nici măcar 10.000 de medici de familie.
Pregătirea situațiilor de urgență nu intră în atribuțiile medicilor de familie ci ale ISU și autorităților publice locale, județene și naționale. Distribuirea măștilor de gaze, măștilor chirurgicale, pastilelor de iodură de potasiu nu reprezintă servicii de sănătate publică, ci acțiuni de pregătire și răspuns la situații de urgență și dezastre.
Cabinetele de medicina familiei, prin personalul medical înalt specializat din asistența medicală primară, vor sprijini Ministerul Sănătăţii în campaniile de informare a populaţiei, oferind pacienților informații medicale, relevante pentru situațiile lor particulare legate de starea de sănătate. Dar nu vor distribui pastile.
FNPMF a sesizat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a doua oară faptul că medicii nu trebuie să preia activitatea funcționarilor publici din casele de asigurări de sănătate.
Casele de asigurări de sănătate județene și a municipiului București au transmis furnizorilor de servicii medicale adresa CNAS nr. P2120/16.03.2022, adresa CNAS-DGTI nr. 645/15.03.2022 – Manualul de instrucțiuni de utilizare a aplicației de generare numere unice temporare de înregistrare pentru cetățenii din Ucraina și o informare privind cele două adrese și cadrul legislativ existent.
